De ce suntem încă departe de oraşele inteligente/ smart cities. Avem o ruptură între discurs şi fapte

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premisă: Junior Chamber International (JCI) organizează la Cluj-Napoca, între 15 şi 18 octombrie, o conferinţă dedicată oraşelor inteligente, totul fiind sub cupola temei Smart and Innovative Cities. Este un concept foarte frumos, dar vă voi spune că suntem departe, încă departe, de astfel de concepte.

Există un hiatus uriaş între teoriile şi ideile propuse în România de diverşi specialişti, speakeri sau promoteri ai conceptului smart cities şi implementările autorităţilor sau direcţia managementului acestora. Ca atare, se strică ceva pe drumul de la idee la act. 

Un oraş inteligent însumează un set întreg de concepte tari, unul şi unul, toate în aceeaşi direcţie: dezvoltarea urbană pe câteva paliere. Un astfel de oraş nu se poate construi decât pe baza unor soluţii inteligente pe care comunitatea locală alege să le implementeze. Am spus alege, nu avem situaţia unei comunităţi care este pusă în faţa faptului împlinit. Să vă dau câteva exemple: Amsterdam, Southampton, Barcelona, Stockholm. Abordarea unei strategii tipice unui oraş inteligent presupune să acorzi atenţie specială unor câmpuri precum economia inovării (inovaţia în industrie, ştiinţa pieţei muncii  - educaţie şi angajare, îmbunătăţirea productivităţii muncii în companii, etc.), infrastructura urbană (transport, energie, utilităţi, protecţia mediului sau siguranţa cetăţenilor) şi guvernare (servicii de administrare pentru cetăţeni, participare, calitatea vieţii şi alte instrumente specifice e-guvernării). Acum, voi lua exemplul evenimentului de la Cluj:

 ”Lumea de mâine va fi polarizată de oraşe inteligente şi arii urbane, care vor genera 80 la sută din prosperitatea planetei. Evoluţia sau regresul oraşelor vor fi puternic influenţate de abilitatea lor de a stimula trei factori: tehnologie, noi modele de afaceri şi inteligenţa colectivă a locuitorilor lor”, a afirmat arhitectul Dan Bugariu, unul dintre speakeri,

Dan Bugariu a atins prin cele afirmate toate cele trei paliere deja menţionate mai sus. 

Cum am mai spus şi cu alte ocazii, piaţa din România trebuie să facă saltul de la simple servicii la inovaţie, asta în primul rând. Mai apoi, este nevoie de o regândire al spectrului eticii muncii, de o reformare a sa pentru ca şi componenta tehnologie în câmpul muncii să aibă un impact relevant asupra societăţii. Dar asta include şi elementul model de afacere. Atât timp cât nu vom gândi pozitiv, în sensul creşterii nu doar cantitativ, ci şi calitativ, prin implementarea productivităţii şi a eficientizării proceselor, vorbim degeaba. Aceste discursuri onorante nu sunt decât flatus vocis dacă nu reuşim să ajungem la implementare. 

Iniţiativa Amsterdam Smart City a demarat în 2009 prin implicarea într-un număr destul de mare de proiecte a trei componente cheie: cetăţenii, autorităţile şi sectorul business. Printre scopurile asumate de oficialităţile acestui oraş se numără trei extrem de importante: reducerea traficului, salvarea energiei şi creşterea siguranţei (sursa). Totul este gândit în inter-conectare: smart mobility, smart living, smart society, smart areas, smart economy. Aceste paliere gravitează în jurul altor două componente: big & open data şi infrastructură (apă, străzi, energie şi ICT - information and communications technology). Mai mult, tot la ce presupune conectarea: colectarea datelor, neînţeleasă doar ca simplă supraveghere a utilizatorilor, trebuie să conducă, într-un final, la eficientizarea costurilor şi consumării resurselor. Despre aceste lucruri vorbim aici: despre eficientizarea şi sustenabilitatea spaţiilor urbane, care să conducă la îmbunătăţiri ale vieţii locuitorilor lor. De aceea le spunem soluţii inteligente pentru oraşe, nu? 

Voi lua tot exemplul Clujului, gazda evenimentului premisă pentru acest material: administraţia locală gândeşte fluidizarea traficului prin construirea de benzi suplimentare maşinilor, nu prin scoaterea lor din perimetrul central al oraşului! Hilar! Primarul Emil Boc este, de altfel, unul dinstre speakerii acestui eveniment, iar Primăria Cluj-Napoca este unul dintre partenerii şi promoterii lui, totul fiind încadrat sub egida Capitalei Europene a Tineretului. Clujul poate fi aşezat pe harta oraşelor inteligente, însă nu doar prin participarea la astfel de evenimente a numeroşi "reprezentanţi de marcă ai mediului de afaceri din România, oficiali din mediul diplomatic şi consular, actuali şi foşti membri ai Guvernului, membri ai Parlamentului European şi ai celui naţional, reprezentanţi ai corpului academic, conducători ai numeroase instituţii şi autorităţi publice, tineri antreprenori de succes", ci prin participarea tuturor acestora la implementarea ideilor care duc Clujul pe această hartă. 

„Un "smart city" este un oraş care utilizează la maximum tehnologia şi mijloacele de comunicare  moderne în beneficiul comunităţii, sub toate aspectele: de la trafic, parcări, servicii sociale la plata taxelor şi impozitelor locale şi alte domenii care leagă comunitatea de mediul de afaceri. A nu ţine cont de tehnologie, de internet, de tot ceea ce implică domeniul "IT" înseamnă a bloca evoluţia viitoare a unui oraş. Voi fi un partener pentru orice initiaţivă care ne poate duce mai aproape de statutul de "oraş inteligent - smart city", a spus primarul Clujului, Emil Boc, în deschiderea seminarului ce a avut loc în sala de sticlă a Primăriei Cluj-Napoca. Sursa

Au trecut trei ani, iar Clujul încă este doar aspirant la acest statut. Eu cred că nu este suficient, dacă este să luăm în considerare cele precizate mai sus, dacă ne uităm prin alte curţi. 

Să vedem cei trei poli: 

"Antreprenorii reprezintă motorul creşterii economice şi al dezvoltării comunităţilor, autorităţile reprezintă sprijinul acestei dezvoltări, iar societatea civilă este senzorul care indică nevoia şi direcţia de dezvoltare. JCI Cluj a construit contextul pentru acest eveniment, antreprenorii vin cu soluţiile, iar autorităţile au oportunitatea să le preia pentru a le pune la dispoziţia întregii comunităţi pentru o viaţă mai bună!”, a declarat unul dintre organizatori, Florin Şomodi, vicepreşedinte pentru dezvoltare a regiunii de nord din cadrul JCI România.

Florin Şomodi a precizat cele trei elemente: autorităţi, antreprenori şi societate civilă, însă glasul acesteia din urmă nu se regăseşte printre opţiuni: antreprenorii vin cu soluţii la nişte probleme care nu au fost sesizate de societatea civilă, iar autorităţile vin să preia ceeea ce cred ele că este mai bine. Este în mod cert o ruptură aici, şi de discurs, şi de aplicabilitate. Nu sunt pesimist să cred că totul este doar vorbă în vânt. Din contră, îmi menţin tonul din articolul precedent şi vă voi spune că totul este fezabil, însă cu îndeplinirea anumitor condiţii. Mai avem până în momentul în care o comunitate precum cea clujeană să fie declarată drept una inteligentă (sursa).

Clujul, ca oricare alt oraş cu pretenţii din România, are nevoie de mai mult decât evenimente şi discursuri care sunt, cel mai adesea, doar simple monologuri. Este nevoie să nu se mai piardă timpul de la idee la act. Este nevoie ca şi o comunitate locală să fie cultivată într-un anumit spirit, iar mediul business să devină mai relevant. 

Să iau un alt exemplu de oraş care ia decizii inteligente. Care sunt câteva dintre câmpurile de creştere pe care şi le propune oraşul Melbourne: noi planuri de dezvoltare pentru fiecare secţiune de creştere, îmbunătăţirea legăturii dintre Guvern, autorităţile locale şi părţile implicate, administrarea dezvoltării urbane (sursa).

Revenind la oile noastre, avem de recuperat pe fiecare dintre paliere: tehnologia noastră să înceapă să devină relevantă pentru comunitatea locală sau mai relevantă decât este, autorităţile să-şi scoată ochelarii de cal şi să înceapă să gândească pentru şi împreună cu acea comunitate pe care o reprezintă, iar comunitatea însăşi să-şi regleze glasul, să devină mai vocală, mai educată şi mai vizibilă. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite