De ce duce la sinucideri depresia ascunsă în prag de Sărbători
0
Boala se accentuează în prag de sărbători, spun specialiştii. Aceştia susţin că semnele depresiei ascunse, ce apare la categoriile împlinite profesional, dar nemulţumite pe plan personal, sunt destul de greu de depistat.
Persoanele singure, care alunecă în depresie, sunt uşor de identificat, susţin specialiştii. Se izolează în casă, refuză dialogul cu ceilalţi, au schimbări de apetit şi tulburări de somn. Sunt lipsite de de energie şi nu mai au poftă de viaţă. Situaţia este total diferită în cazul depresiei ascunse, ce apare de regulă la persoane care sunt împlinite pe plan profesional dar care au nemulţumiri pe plan personal.
„Persoanele care recurg la sinucidere, au semne ascunse ale depresiei. Genul acesta de depresie apare la persoane ajunse trecute de 40 de ani care sunt nemulţumite pe plan personal, chiar dacă social sunt realizate. Sunt persoane care pot fi depresive dar care atunci când ies pe uşă zâmbesc. Semnele depresiei se văd în momentele de reflexie, când apar astfel de apăsări. Spre exemplu, îţi poţi da seama de acest lucru dacă o persoană este nemulţumită deşi a câştigat un premiu important în carieră, să zicem. Mare parte din depresivi au simptome dar românii nu au educaţie medicală pentru a recunoaşte semnele”, a declarat, pentru „Adevărul”, psihologul Mihai Copăceanu, făcând referire la cazurile de sinucidere apărute în media în ultimele zile.
Alcoolul, continuă specialistul, funcţionează ca un dezinhibitor. „Poate acţiona ca un stimul puternic, dat fiind faptul că afectează gândirea şi raţionamentul. Singurătatea se accentuează cu prilejul sărbătorilor”, a mai spus specialistul.
Principala cauză de îmbolnăvire la nivel mondial
De altfel, depresia a devenit principala cauză de îmbolnăvire şi dizabilitate la nivel mondial, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Boala, subdiagnosticată şi incorect tratată în multe state, va face ravagii în rândul populaţiei abia în anul 2020. România nu face excepţie. Ba din contră, specialiştii din sistem sunt de părere că un milion de români suferă de tulburare depresivă, chiar dacă foarte puţini dintre aceştia sunt cuprinşi în statisticile oficiale ale autorităţilor române şi au beneficiat de tratament şi sprijin psihologic pentru a depăşi boala.
„În România, stresul social este clar, este evident. Mulţi au plecat în străinătate, au lăsat aici copiii şi alţi membri ai familiei. Din păcate, însă, problemele se vor acutiza”, arată medicul Alexandru Paziuc, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Psihiatrie Socială.
Dacă în alte ţări stresul la locul de muncă e recunoscut ca şi boală profesională, în România nu s-au făcut paşi într-o astfel de direcţie. Asta deşi cei din sistem recunosc că angajaţii români sunt supraîncărcaţi şi ajung să lucreze cu mult peste normativele europene. „Stresul este o boală care a început să toace din greu angajaţii, cu implicaţii compexe şi consecinţe grave. Sunt state care au activităţi în zona asta, au gândit modele de destresare ale angajaţilor. Şi în România stresul trebuie recunoscut ca boală profesională”, a explicat şi Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
Zonele în care depresia atinge cote alarmante
Mehedinţi, Covasna, Tulcea, Bistriţa Năsăud sunt doar câteva dintre judeţele unde depresia atinge cote alarmante. Nici zona Moldovei nu este de neglijat. „Sunt zone defavorizate, în care se comit abuzuri, violenţa este ridicată. Sunt nişte factori de risc la mijloc”, au punctat specialiştii. Lipsa de finanţare şi lipsa de interes a guvernanţilor români pentru acest domeniu este şi unul dintre motivele pentru care statul român stă mai rău decât ţările africane din perspectiva sănătăţii mintale.
Avem un număr mic de psihiatri, serviciile de psihologie sunt prost legiferate şi prost decontate de casele de asigurări, prin urmare oferirea de astfel de servicii nu e o soluţie atractivă pentru psihologi care preferă să lucreze în regim privat. Doar că mediul privat nu este accesibil oricui.
Un român se sinucide la două ore
În România, într-o zi normală, la fiecare două ore, cineva se sinucide. Anual, 5.000 de români aleg să îşi ia viaţa, mulţi dintre ei fiind depresivi, însă nediagnosticaţi şi netrataţi în timp util. Iar în ultima vreme, copiii vin puternic din spate. Generaţii de tineri izolaţi, dependenţi de telefon, neobişnuiţi cu socializarea.
„E o deficienţă a sistemului nostru educaţional. Nu ştiu să se bucure de viaţă, se izolează, îşi crează o lume cu parametri falşi. Pentru cei cu tulburări e uşor să fie atraşi în jocuri periculoase. Vin din spate oameni lipsiţi de motivaţie, consumatori de substanţe. Ceea ce vedem acum este doar vârful icebergului”, a conchis doctorul Alexandru Paziuc.
Se încarcă comentariile...
