Cum s-a răspândit virusul în România. Analiza specialiştilor de la Universitatea Bucureşti
0
Potrivit specialiştilor de la Universitatea Bucureşti, care au făcut o analiză a răspândirii coronavirului în primele 18 zile în România, pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte ţări europene (e.g., Spania sau Italia), nu însă şi magnitudinea.
„Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte ţări europene (e.g., Spania sau Italia). Nu însă şi magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior.
Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunţat primul caz de infectare.
Figura 1 ilustrează faptul că, indiferent de magnitudine, creşterea numărului de cazuri manifestă o tendinţă exponenţială”, se arată în analiza echipei de experţi a Universităţii Bucureşti.
Fig. 1 Evoluţia cazurilor confirmate de COVID-19 în România comparativ cu Spania şi Italia
Folosind modelări statistice specifice ariei de cercetare a reţelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:
(1) Circulaţia homofilică a virusului – bărbaţii au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacţiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacţiunea cu o femeie;
(2) Efectul de vârstă în reţea nu este semnificativ statistic – circulaţia virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.
(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privinţa localizării (e.g., persoane din Bucureşti se infectează de la alte persoane din Bucureşti aflate în proximitatea spaţială imediată etc.). Circulaţia COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spaţial sau geografic
(4) Numărul de lanţuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de reţea personală sau de proximitate fizică imediată
(5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migraţie. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul reţelele de migraţie care leagă comunităţi de origine şi comunităţi de destinaţie ale migranţilor români (vezi Figura 3).
(6) Având în vedere circulaţia COVID-19 în România, măsurile luate de autorităţile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare. În mod specific, menţinerea virusului în interiorul reţelelor personale ale persoanelor infectate (a se vedea în acest sens numărul scăzut de lanţuri a reţelelor celor infectaţi
Fig 3
Grupul de cercetare a grafurilor şi reţelelor sociale (GraphNets) din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială (Universitatea din Bucureşti), coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, a analizat primele 18 zile de circulaţie a COVID-19 în România. Modelarea statistică s-a realizat pe baza datelor furnizate, în spaţiul public, de către Ministerul Sănătăţii şi alte autorităţi ale statului român cu privire la situaţia numărului de cazuri de persoane infectate şi cu privire la modalitatea de infectare (contagiune).
Echipa GraphNets implicată în realizarea studiului COVID-19 în România este compusă din: Marian-Gabriel Hâncean (coordonator), Constantin Vică, Bianca Elena Mihăilă, Iulian Oană, Adelina Alexandra Stoica, Paul Hrimiuc.
Se încarcă comentariile...
