Cum s-a ales praful de Planul strategic de prevenire a infecţiilor din spitale

Deşi în urmă cu câteva luni autorităţile promiteau că vor veni de hac bacteriilor din spitale prin realizarea unei strategii naţionale de combatere a infecţiilor nosocomiale, cazurile grave din ultima perioadă arată că unităţile sanitare sunt în continuare adevărate bombe cu ceas care pun în pericol viaţa pacienţilor.

Ancheta făcută de autorităţile sanitare la Spitalul „Bagdasar-Arseni“ din Capitală a demonstrat, încă o dată, că infecţiile nosocomiale sunt adevărate bombe cu ceas, care pun în pericol viaţa pacienţilor. Deşi în luna aprilie a acestui an Ministerul Sănătăţii anunţa cu surle şi trâmbiţe că a pus la punct un Plan naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, specialiştii afirmă că măsurile, asumate de fostul ministru al Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, există doar pe hârtie, ele nefiind puse în practică nici până acum. Ultimul caz care a ajuns în atenţia oficialilor este cel al pilotului Marian Cojocaru, internat pe secţia de Terapie Intensivă de la Spitalul „Bagdasar Arseni“, unde se zbate între viaţă şi moarte, încă din 10 iulie, când s-a prăbuşit cu paramotorul în lacul Comana.

„În România se moare cu zile, se cheltuiesc banii aiurea şi efectele sunt zero. Pacienţii au ajuns să se teamă să meargă în spital, mulţi nu mor din cauza bolii pe care o au, ci pentru că iau diverse infecţii din spital”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Cronice din România, precizând că nici măcar soluţiile dezinfectante nu mai sunt eficiente „la infecţia care există în spitalele de la noi”.

Pilotul, infectat cu trei bacterii periculoase

De altfel, Ministerul Sănătăţii a anunţat că, în urma unui control-fulger făcut la Spitalul „Bagdasar Arseni“ din Capitală, a fost descoperită şi bacteria Klebsiella, un agent patogen care provoacă infecţii nosocomiale, găsită şi în analizele pilotului de planor. Reprezentanţii spitalului, în care au fost depistate mai multe nereguli grave, începând cu problemele privind curăţenia şi terminând cu gestionarea defectuoasă a deşeurilor periculoase rezultate din activităţile medicale, spun că responsabile de starea pacientului sunt bacteriile pe care acesta le-ar fi luat din apa în care a căzut.

Cazul de la Spitalul Bagdasar Arseni nu este însă unul singular, spune şi Vasile Barbu, şeful Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor. Un alt focar de infecţie pentru pacienţi este Spitalul de Arşi, vizat de anchete ale procurorilor după ce doi bolnavi au murit în condiţii suspecte în ultimele două săptămâni.

„Nu am învăţat nimic în urma tragediei de la Colectiv. Din contră, se ascund infecţiile nosocomiale, medicii care ies în faţă sunt linşaţi de colegii de breaslă. Ştiu profesioniştii din sistem că se moare pe capete din cauza infecţiilor, ştiu şi cei din autoritatea centrală, dar nu fac nimic. Lasă zeci de oameni să moară, cu bună ştiinţă. Iar planul strategic anunţat de Ministerul Sănătăţii este doar praf în ochi. Nu am văzut nimic care să se îmbunătăţească în sistem în aceste luni”, a explicat Barbu.

Infecţiile nosocomiale sunt scăpate de sub control

Potrivit acestuia, Ministerul Sănătăţii a ajuns să critice chiar ceea ce ar trebui să rezolve. „Planul acela, care nu s-a concretizat, nu e ancorat în realitate. Fără soluţii reale, a fost făcut degeaba. Trebuie mers pe fiecare categorie de spital în parte. E incredibil ce se întâmplă, infecţiile nosocomiale sunt scăpate de sub control, avem infecţii cu bacterii care se pot limita prin curăţenie, dar vectorul principal de transmitere este chiar personalul sanitar, care nu respectă norme minime de igienă: nu folosesc mănuşi, nu îi instruiesc pe pacienţi. De-asta s-a ajuns aici”, a completat Barbu.

Concret, tragedia de la Colectiv a adus în atenţia opiniei publice problema majoră a infecţiilor intraspitaliceşti, subraportate în România. Practic, conform statisticilor oficiale, în ţara noastră se găsesc cele mai curate spitale din Europa. În realitate, ele sunt pline de bacterii foarte periculoase. De o parte din ele nici nu se poate scăpa, spune epidemiologul Geza Molnar. „Este esenţial să fie curăţenie şi să se respecte protocoalele, asta ar duce la eliminarea cu 30% a infecţiilor nosocomiale care pot fi prevenite. Restul apar, nu doar la noi, ci peste tot în lume. Dacă începem să raportăm cifre reale, rata infecţiilor nosocomiale va creşte”, a precizat specialistul.

Ce modificări au fost făcute

Însă chiar dacă medicii şi pacienţii spun că nu se văd foarte bine paşii pe care i-a făcut România pentru a preveni infecţiile nosocomiale şi pentru a le supraveghea corespunzător, oficialii din Sănătate arată că modificările legislative urmează să intre în curând în vigoare.
„S-au făcut câteva modificări, din punct de vedere legislativ sunt două ordine noi care au fost în dezbatere publică şi care urmează să fie publicate în Monitorul Oficial, s-au reaşezat atribuţiile personalului medical şi obligaţiile spitalului. Este esenţial să se facă o diferenţiere clară între responsabilitatea medicului, care nu respectă protocoalele şi cea a spitalului, dacă nu oferă condiţiile minime”, au arătat oficialii.

O altă modificare o reprezintă şi mutarea Inspecţiei Sanitare din judeţe în directa coordonare a Inspecţiei Sanitare de Stat, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii. „Problema este că sunt şi mulţi neprofesionişti care nu-şi fac treaba şi fac controale superficiale”, completează Cezar Irimia, preşedintele APCR.

„Nu mai credem în cuvinte mari. Adevărul este că spitalele româneşti trebuie dărâmate şi construite de la zero. Decopertarea pereţilor nu rezolvă nimic, infecţiile nu pot fi stârpite aşa”, a conchis Irimia.

Spitale construite de la zero

„Într-adevăr, la noi  în ţară e o problemă şi cu arhitectura neconformă a unora dintre spitale, care sunt vechi. Dar a trebuit să ne adaptăm şi să facem circuite funcţionale. Spre exemplu, în alte ţări sunt aparate care măsoară de câte ori te speli pe mâini în spital. Deci, avem nevoie de măsuri complexe pe care nu putem să le aplicăm peste noapte”, a declarat fostul secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Victor Strâmbu, cel care a lucrat la Planul naţional de combatere a infecţiilor nosocomiale.

Potrivit acestuia, fiecare spital ar trebui să dispună de structuri care să se ocupe cu prevenirea infecţiilor nosocomiale, respectiv un compartiment special pentru aşa ceva şi microbiologi şi epidemiologi. O altă măsură prevăzută de planul întocmit de Ministerul Sănătăţii este creşterea capacităţii de identificare a pacienţilor infectaţi sau colonizaţi cu germeni ce reprezintă risc major epidemiologic. Anul acesta, la Rezidenţiat, urmează să fie alocate mai multe locuri pentru această specialitate, au informat autorităţile sanitare.

Nivelul de raportare a infecţiilor nosocomiale în România este de 0,25%, în condiţiile în care în străinătate acesta este de 7%, au explicat specialiştii. Mai mult, un studiu recent a arătat că România ar trebui să raporteze un minim de 3% al infecţiilor nosocomiale.