Cum încearcă autorităţile să suscite interesul tot mai scăzut al românilor pentru vaccinare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine: Radu Petroşel
Imagine: Radu Petroşel

Autorităţile încearcă să faciliteze accesul la vaccinare prin date mai clare cu privire la listele de aşteptare şi centre drive-thru în mai multe oraşe, în condiţiile în care interesul pentru campania de imunizare este în scădere. 220.000 de români erau ieri înscrişi pe listele de aşteptare, iar majoritatea voiau să se vaccineze cu serul de la Pfizer.

Centrul Naţional pentru Coordonarea Activităţilor de Vaccinare (CNCAV) a optimizat platforma de vaccinare astfel încât acum românii care vor să se imunizeze pot vedea numărul de ordine pe care îl au pe lista de aşteptare a cabinetului pentru care au optat, precum şi capacitatea de vaccinare a centrului respectiv.

„Practic, se poate face o estimare a momentului imunizării. În general este vorba de un timp de aşteptare de 10-14 zile, dar avem şi centre în care ritmul de vaccinare este mai redus, iar timpul de aşteptare este mai lung. Dar ştiind tipul de vaccin care se face în respectivul centru şi cunoscând timpul mediu de aşteptare, atunci poţi să te orientezi pentru un anumit centru. Noi am vrut să uşurăm accesul persoanelor la vaccinare”, a declarat colonelul Valeriu Gheorghiţă, şeful Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea contra COVID-19.

O altă noutate este că persoanele vaccinate cu prima doză în afara ţării pot efectua rapelul în România, anunţă CNCAV.

„Cetăţenii români sau străini cu drept de şedere în România care au început procesul de imunizare în alt stat şi se află pe teritoriul ţării noastre atunci când trebuie să li se administreze doza a doua de vaccin o pot face în unul dintre centrele aflate pe teritoriul României”, anunţă CNCAV.

Tot ce trebuie să facă doritorii e să contacteze reprezentanţii centrului ales, de preferat cu cel puţin 72 de ore înainte de data la care ar trebui să li se administreze rapelul.

În centrul de vaccinare ei trebuie să prezente actul de identitate care să ateste legalitatea şederii în România şi adeverinţa de vaccinare pentru prima doză.

Interes scăzut pentru vaccinare la nivel naţional

Noile decizii menite să facilitaze accesul în centrele de vaccinare vin într-un moment în care interesul pentru imunizare a scăzut simţitor. Doar 220.000 de români erau înscrişi, ieri, pe listele de aşteptare din întreaga ţară, iar majoritatea vor să fie vaccinaţi cu serul Pfizer. De exemplu, în judeţul Suceava, unde sunt peste 7.500 de locuri libere, sunt zero doritori.

La nivel naţional erau disponibile, ieri la ora 13.48, un număr de 87.282 de locuri pentru serul Pfizer, 31.105 – Moderna şi 59.499 – AstraZeneca, potrivit platformei Vaccinare-COVID.gov.ro. În plus, un număr de 511.290 de doze din vaccinul Pfizer erau aşteptate să ajungă, luni, pentru a fi distribuite în întreaga ţară.

În Capitală erau 5.211 locuri libere, toate pentru serul AstraZeneca, pe care niciun bucureştean nu s-a înscris. În schimb, pe listele de aşteptare erau 65.703 persoane pentru Pfizer, 1.014 pentru Moderna şi doar 5 pentru AstraZeneca.

Zero interes pentru imunizare în judeţul Suceava

La Suceava erau disponibile 7.575 de locuri (4.896 pentru serul Pfizer, 1.442 pentru Moderna şi 1.237 pentru AstraZeneca). Cu toate acestea, pe listele de aşteptare erau înscrise zero persoane, indiferent de tipul vaccinului.

În Bistriţa-Năsăud erau disponibile 1.340 de locuri (589 pentru Pfizer, 424 cu Moderna şi 327 cu AstraZeneca). Pe listele de aşteptare erau înscrise 755 de persoane şi toate voiau să se imunizeze cu Pfizer. În Dâmboviţa erau disponibile 2.374 de locuri (Pfizer – 215, Moderna – 364 şi AstraZeneca – 1.795). Pe listele de aşteptare erau înscrise 5.710 persoane din care 5.705 voiau Pfizer, 3 au optat pentru Moderna şi doar 2 pentru AstraZeneca.

Judeţe unde nimeni nu vrea serul AstraZeneca

În Timiş erau disponibile 17.148 de locuri (Pfizer – 4.977, Moderna – 3.039 şi AstraZeneca 9.132). Pe listele de aşteptare erau înscrise doar 849 de persoane, dintre care 847 la Pfizer şi doar 2 la AstraZeneca. Nimeni nu s-a înscris pentru vaccinul Moderna, deşi erau peste 3.000 de locuri libere.

În judeţul Alba erau 3.027 de locuri libere (Pfizer – 363, Moderna – 910, AstraZeneca – 1.754). Pe listele de aşteptare erau 3.516 persoane, toate pentru vacccinul Pfizer.

În Teleorman erau 1.529 de persoane pe listele de aşteptare şi toate voiau să fie vaccinate cu serul Pfizer, deşi doar 477 de doze erau disponibile. Ar mai fi fost 1.190 de doze de la AstraZeneca şi 325 de la Moderna, pe care nimeni nu le voia.

În Mureş, 12.232 de persoane erau înscrise pe listele de aşteptare pentru Pfizer şi zero doze disponibile. Ar mai fi fost 1.720 de  locuri libere pentru celelalte două seruri, dar nu existau doritori.

În Bihor erau 3.158 de persoane pe listele de aşteptare pentru Pfizer, zero pentru celelalte două tipuri de vaccinuri. Bihorenii aveau la dispoziţie 1.020 de locuri pentru serul Moderna şi 752 pentru AstraZeneca, dar nu se înghesuia nimeni.

În Sălaj erau 961 de persoane pe listele de aşteptare pentru Pfizer şi zero pentru celelalte două vaccinuri. Erau diponibile 429 de doze Pfizer, 329 Moderna şi 1.539 AstraZeneca.

Premierul Florin Cîţu a declarat, săptămâna trecută, că este normal ca numărul celor aflaţi pe listele de aşteptare pentru imunizare anti-COVID să scadă în condiţiile în care a crescut numărul zilnic al persoanelor vaccinate. Medicul Valeriu Gheorghiţă are o altă explicaţie. „Am modificat modalitatea de notificare a persoanelor din listă, de la trei notificări, la una singură. Astfel, o persoană notificată va ieşi din listă în termen de 24 de ore fie prin programare, fie fiind eliminată, pentru a da posibilitatea celorlalte persoane să fie notificate. În plus, a crescut numărul de persoane vaccinate zilnic, acum sunt aproximativ 80.000”, spune Valeriu Gheorghiţă.

Centre drive-thru în mai multe oraşe

Şeful CNCAV, dr. col. Valeriu Gheorghiţă, a mai anunţat ieri că primele centre de imunizare anti-COVID de tip drive-thru vor fi funcţionale până la finalul lunii aprilie.

„Până la finalul lunii aprilie vom avea primele centre în ţară de acest gen şi care vor primi vaccin de la compania Pfizer. Pot să vă spun de Bucureşti, Deva din judeţul Hunedoara şi mai sunt şi alte judeţe care au în plan organizarea acestor centre de tip drive-thru. Fără programare. Am dimensionat la circa 400 de persoane care pot să fie vaccinate în fiecare zi”, a declarat şeful CNCAV.

De la începutul campaniei de vaccinare în România, au fost vaccinate 2.471.779 de persoane, dintre care 1.527.201 au primit ambele doze de vaccin. România a ajuns la capacitatea de a vaccina peste 80.000 de persoane pe zi.

Studiu: Cât persistă imunizarea celor care au trecut prin COVID-19

Importanţa imunizării active (prin vaccin) este subliniată de rezultatele unui studiu recent care arată că mai puţin de jumătate dintre cei care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2 (imunizare pasivă – n.r.) mai prezintă anticorpi la 180 de zile de la vindecare. „Studiul Regina Maria arată că la jumătate de an (…) doar 47% (din foştii pacienţi COVID-19 – n.r.) au mai prezentat anticorpi detectabili. Anterior, faza I evidenţiase anticorpi la 79% dintre persoane, la mai puţin de 3 luni de la testarea RT-PCR pozitivă”, a mai transmis „Regina Maria“. În timp ce faza I a studiului a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR, faza a II-a examinează gradul de protecţie după o perioadă de timp mai mare, de 180 de zile de la depăşirea fazei acute a bolii. Studiul, demarat în august 2020, în Bucureşti şi Cluj, s-a bazat pe folosirea testului de anticorpi IgG anti-Nucleocapsidă – anticorpii specifici bolii.

Medicii de familie vaccinează 50 de pacienţi pe săptămână

Numărul persoanelor care s-au vaccinat împotriva noului coronavirus în cabinetele medicilor de familie din judeţul Timiş, în cadrul unui proiect-pilot, a depăşit 250 de persoane, potrivit aprecierilor dr. Mihai Sorin Iacob, medic de familie, şeful Societăţii Timiş de Medicina Familiei. „Ne apropiem de 300 de pacienţi vaccinaţi. Eu am luat deja a doua tură de vaccinuri, încă 50 de doze, după prima care a constat tot în 50 de doze. Deci, într-o săptămână am vaccinat 50 de pacienţi şi acum sper să vaccinez încă 50”, explică dr. Iacob. (Daniela Şerb)

Ştirile false despre AstraZeneca au dinamitat acţiunea

Statistica imunizărilor ar fi putut fi şi mai bună dacă debutul campaniei de imunizare la medicii de familie nu s-ar fi făcut, printre altele, în momentul în care fake news-urile despre aşa-zisele pericole legate de vaccinul AstraZeneca nu ar fi circulat în număr mare. „Am început campania de vaccinare miercuri, 7 aprilie, de Ziua Sănătăţii, ca să dăm un semnal pozitiv. Proiectul-pilot are două componente: una de testare extinsă în cabinetele medicilor de familie prin teste antigen rapide – care nu s-a făcut până acum –, iar a doua, de vaccinare, complementar cu centrele de vaccinare. Atât serurile, cât şi materialele sanitare consumabile sunt transportate de către DSP cu o maşină frigorifică, câte 10-15 astfel de cutii per transport”, a explicat medicul de familie. În proiectul-pilot sunt cuprinşi 50 de medici din judeţ.

Dr. Iacob mai spune că au avut de furcă în combaterea ştirilor false legate de vaccinul AstraZeneca şi au dus muncă de lămurire în cabinete pentru că pacienţii nu ştiau ce să creadă. „În Marea Britanie s-au imunizat peste 20 de milioane de persoane. Serul anti-COVID de la AstraZeneca este realizat împreună cu Universitatea Oxford. Cercetătorii britanici sunt unii dintre cei mai meticuloşi şi mai corecţi în cea ce priveşte cercetarea. După campania împotriva acestui vaccin pe care a făcut-o o mare parte a presei, oamenii s-au speriat. Or, s-a demonstrat că trombozele apar foarte rar în urma vaccinării cu acest ser – două-trei cazuri la un milion, la fel de rar cum apar şi în mod obişnuit, fără să fie omul vaccinat. Este de 10 ori mai mare riscul de tromboză după un consum de anticoncepţionale şi de 10 ori mai mare la fumători decât la nefumători. Iar în România, la 2 milioane de persoane vaccinate au fost 5 cazuri de tromboză, din care 3 după Pfizer şi 2 după AstraZeneca, ca să fim corecţi”, pledează medicul de familie.

Nu se mai plăteşte inocularea“

Pe lângă faptul că, la nivel oficial, campania de imunizare este dezarticulată, medicii de familie mai au şi o altă problemă: aceea a plăţii acestui serviciu sanitar. „Iniţial se vorbea că vom fi plătiţi cu 40 de lei per inoculare, dar s-a scos din ordonanţa de guvern acea prevedere. Acum suntem remuneraţi după o ordonanţă de guvern care practic nu plăteşte inocularea. În Timişoara beneficiem de suportul primăriei, care a găsi sponsori care să ne ajute cu acea sumă de 20 de lei per inoculare şi să ne acoperim măcar costurile. Pentru că la o vaccinare ai nevoie şi de asistentă, şi de timp în plus. Eu, de exemplu, nu fac imunizare anti-COVID în timpul orelor de program fiindcă am mulţi pacienţi. Ci după program, timp de două ore. Vaccinez cam 10 pacienţi pe zi. Apoi, gândiţi-vă că toate datele trebuie introduse în REM. Or, într-un centru de vaccinare sunt 3-4 oameni care se ocupă de acest lucru, iar la noi, doar medicul de familie o face, împreună cu asistenta”, mai spune dr. Iacob.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite