Cum ne îmbolnăveşte apa pe care o cumpărăm. Care sunt alternativele sigure

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Apa îmbuteliată este periculoasă pentru sănătate din cauza substanţei chimice Bisfenol A (BPA), care se găseşte în sticlele de plastic. Aceasta afectează organismul uman, nu doar mediul înconjurător şi fauna. Cei mai expuşi efectelor substanţei sunt copiii mici şi femeile însărcinate. Problema e că nici apa de la chiuvetă nu este întotdeauna cea mai bună.

Apa îmbuteliată este cea mai cumpărată băutură non-alcoolică. Însă apa la sticlă de plastic vine cu un pericol ascuns: bisfenol A (BPA), care se găseşte în recipientul din plastic şi în dopul acestuia şi care trece în apă, chiar dacă recipientul nu este supus la căldură, conform unui studiu recent publicat de Centrul Naţional pentru Informaţii Biotehnologice, din Statele Unite. Cea mai mare problemă este astfel că BPA-ul din ambalaj trece în apă sau în mâncare. Studiile arată că fiecare litru de apă îmbuteliată în sticle de plastic de unică folosinţă conţine între două şi 44 de particule de plastic invizibile, provenite chiar din ambalajul apei.

Astfel, experţii atrag atenţia că nu doar planeta este sufocată de plastic, ci şi organismul uman. În 90% din sticlele de apă se află particule mai mici sau mai mari de plastic, pe care le ingerăm, arată o cercetare recentă realizată de experţi de la universităţi din Germania. Totodată, o cercetare din 2015 realizată de către Agenţia Europeană pentru mediu arată că BPA a ajuns până şi în lichidul amniotic şi laptele matern. Expunerea înainte de naştere la BPA cauzează anxietate, depresie şi hiperactivitate la copii, mai târziu, risc de cancer la sân, în cazul fetelor. Şi studii mai vechi arată că expunerea la BPA afectează sistemul reproductiv, creierul, dar şi procesele metabolice.  

OMNIPREZENŢA BISFENOLULUI A (BPA)

Bisfenolul A (BPA) este o toxină chimică industrială care se utilizează încă din anii 1960. BPA are două utilizări principale: ca stabilizator şi întăritor al plasticului şi ca înveliş interior pentru recipientele pentru mâncare şi băuturi (conserve, cutii, sticle). Mai mult de 3,8 milioane de tone de BPA sunt produse anual, la nivel mondial, dintre care 1,15 milioane se produc în Uniunea Europeană. Experţii UE au stabilit că BPA interferează cu hormonii şi perturbă sistemul endocrin, poate afecta vederea, cauza infertilitate, reacţii alergice, probleme de respiraţie şi creşte riscul de infarct. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană a început să ia măsuri încă de acum câţiva ani. „Utilizarea BPA în biberoane este interzisă în întreaga Uniune Europeană de la 1 iunie 2011. În Belgia, Suedia şi Danemarca se interzice folosirea substanţei şi în alte materiale care vin în contact cu alimentele destinate sugarilor şi copiilor mai mici de trei ani. Franţa a interzis utilizarea BPA în toate ambalajele, recipientele şi ustensilele alimentare. În UE, utilizarea BPA este permisă în materialele care intră în contact cu produsele alimentare, dar este prevăzută o cantitate maximă care se poate scurge din material”, precizează reprezentanţii Agenţiei Europene a Chimicalelor.

SUBSTANŢA PERICULOASĂ, FOLOSITĂ ÎN BONURILE DIN HÂRTIE TERMICĂ

Chitanţa de la bancă, bonul de la supermarket, etichetele de pe recipientele pentru mâncare şi băuturi, jucăriile şi echipamentul stomatologic conţin BPA. În decembrie 2016, Comisia Europeană a hotărât să restricţioneze utilizarea BPA în hârtia termică pe teritoriul UE. Din ianuarie 2020, interdicţia va intra în vigoare. Până atunci, consumatorii sunt sfătuiţi să se spele pe mâini cu apă şi săpun imediat după ce au atins bonul şi să ţină bonurile într-un plic de hârtie. Experţii spun că bonurile pe care le primim de la magazin nu ar trebui vreodată atinse de către copii. Organizaţia Europeană a Consumatorilor cere ca BPA să fie introdusă în categoria substanţelor cu grad foarte mare de risc, pentru ca utilizarea ei să poată fi mai bine reglementată. 

ALTERNATIVE LA APA ÎMBUTELIATĂ

O alternativă la apa îmbuteliată în materiale de plastic, atrag atenţia specialiştii, este cea îmbuteliată în sticlă, unde toate riscurile scoase în evidenţă de diferite studii sunt absente. Cu toate acestea, atunci când apele îmbuteliate în diferite materiale sunt comparate de specialiştii cu apa de la robinet, aceştia tind să observe calitatea superioară a celei din urmă. 

„Cred că apa de la robinet este, fără îndoială, o apă băubilă. Sunt, desigur, nişte criterii pe care trebuie să le îndeplinească”, spune nutriţionistul Constantin-Ionescu Târgovişte.

Însă prezenţa clorului în apă a creat un adevărat scandal în luna februarie a acestui an, când autorităţile au citat poluarea râului Argeş cu amoniu pentru utilizarea unei cantităţi mai ridicate de clor decât în mod normal în procesul de tratare a apei. Anumite cercetări arată că apa de la robinet conţine crom hexavalent, o substanţă periculoasă, care poate duce la apariţia cancerului pulmonar, dar şi aluminiu şi plumb care afectează nervii, creierul şi rinichii. 

Mai multe studii arată că prezenţa clorului în apă creşte riscul apariţiei cancerului la vezică, sâni, al astmului şi îmbătrâneşte prematur epiderma. Cuprul, găsit şi el în apa de la chiuvetă din unele zone ale ţării, poate duce la anemie şi afecta semnificativ rinichii. Cu toate acestea, în mod ideal nu ar trebui să existe probleme de sănătate în urma consumării apei de la robinet pentru că aceasta trece printr-un proces temeinic de purificare.  

„Apa de la robinet este foarte bine verificată în România, mai ales în oraşele mari. Singurul semn de întrebare l-ar putea spune cineva care trăieşte într-o clădire veche, dacă reţeaua de apă care aduce apa în casă nu este renovată – un sfat vechi este să laşi apa de pe ţeavă să curgă mai mult înainte de consum”, spune medicul Corina Zugravu. 

În consecinţă, sfaturile specialiştilor şi rezultatele diferitelor studii ştiinţifice schiţează o listă de importante măsuri pe care le putem lua pentru a ne proteja. Este important, aşadar, să verificăm întotdeauna termenul de valabilitate al sticlelor de apă plată sau minerală, precum şi să evităm refolosirea sticlelor din plastic pentru a consuma apă. Mai degrabă, ar fi indicat să achiziţionăm o sticlă din oţel inoxidabil sau din sticlă pe care să o reumplem cu apă filtrată. Pe lângă impactul asupra sănătăţii, consumul de apă îmbuteliată în plastic ori utilizare de pahare de plastic de unică folosinţă au şi un impact ecologic profund. Astfel, sticlele de sticlă sau de aluminiu, precum şi ulilizarea repetată a unei căni proprii sunt variantele ideale pentru consumul de apă.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite