Cum ne ceartă Facebook-ul

Observ că tot mai multă lume reuşeşte să se certe pe Facebook, aşa cum nu s-ar fi certat în cadrul vreunei comunicări tete-a-tete. Certuri de la fleacuri, de la vorbe spuse în pripă, de la neînţelegeri mărunte. Certuri din cauza unui schimb de replici de rutină şi dintr-o răbufnire de emoţii, care, odată scrise, îşi produc efectul toxic.

E din cauza că nu sesizăm nuanţele, nu vedem sclipirea şugubeaţă din ochii celui cu care comunicăm, nu auzim şi nu ne este auzită intonaţia caldă a vocii, nu sunt văzute mimica şi gesturile paşnice. Sunt excluse din comunicare componente esenţiale ale limbajului. Cu alte cuvinte, nevăzându-ne reciproc, nu putem empatiza.

Nu sunt activaţi neuronii-oglindă, cei care, în condiţii fireşti, ne ajută se ne echilibrăm stările emoţionale cu cel de vizavi. În consecinţă, un dialog scris devine lacunar şi alterat. Parcă ar fi reflectat printr-o oglindă strâmbă.

Spre deosebire de genul epistolar, care a dat graţie relaţiilor interumane din secolele trecute, comunicarea pe reţele sociale e marcată de repezeală, e febrilă, nu oferă răgazul pentru meditaţii şi reconsiderări. Astăzi nu ne mai aplecăm cu aceeaşi preţiozitate asupra cuvântului scris. Preferăm să transmitem emoţiile rapid, printr-o apăsare de buton, ca pe o săgeată trimisă în ţintă.

Poate că lucrurile serioase şi sensibile nu ar trebui discutate pe Facebook.

În mod paradoxal, se produce o revenire la exprimarea primordială, prin stări emotive, nu prin gânduri. Suntem cu toţii supuşi riscului de afect emoţional. Pe Facebook riscăm să interpretăm greşit spusele interlocutorului, atribuim valenţe negative intenţiilor acestuia, ne înfuriem uşor pe comentariile şi replicile care ne vizează. Şi, la rândul nostru, la fel de uşor îi înfuriem pe alţii.

Ironia altora o considerăm insultă, afirmaţiile le considerăm sfidare a propriilor convingeri, apropourile le considerăm atac la persoană. Polemica se transformă în duel veninos, divergenţa de opinii – în ostilitate. De aici, mai e doar un pas ca frienzii să strice o prietenie cândva viguroasă. Din spatele ecranului e mai simplu să-ţi exprimi supărările. Şi e mai simplu să superi.

Poate că lucrurile serioase şi sensibile nu ar trebui discutate pe Facebook. Şi, probabil, multe cupluri ar trebui să evite reglarea conturilor pe reţelele de socializare, deoarece riscă să jignească şi să agraveze situaţia şi mai mult. În comunicarea online, empatia adeseori sucombă, la fel ca şi toleranţa. Ochii care nu se văd, se ceartă.