Cum au ajuns românii bolnavi de cancer în situaţia să moară cu zile

Pacienţii stau şi două luni pe listele de aşteptare FOTO Adevărul

Pacienţii care sunt diagnosticaţi cu cancer şi care au nevoie de servicii de radioterapie sunt nevoiţi să aştepte chiar şi trei luni până la iniţierea tratamentului. Liste de aşteptare există şi la stat şi la privat, spun reprezentanţii pacienţilor, care se aşteaptă la o supraaglomerare a centrelor de radioterapie după închiderea secţiei de profil din Braşov.

Liste de aşteptare şi la stat şi la privat. De asta au parte pacienţii care suferă de cancer şi care au nevoie de servicii de radioterapie. În toată România există doar 21 astfel de centre, puţin peste 50 de radioterapeuţi şi un număr mic de aparate comparativ cu nevoile bolnavilor români, dar şi cu recomandările venite de la vârful Europei. 

Şi, în ciuda acestor lipsuri deja existente, bolnavii de cancer din Braşov vor mai fi purtaţi pe drumuri după ce oficialii au decis să pună lacăt secţiei de Radioterapie din Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov. Alternativa pacienţilor este o clinică privată din oraş, iar cei care nu reuşesc să facă tratamentul acolo ar putea fi redistribuiţi spre alte centre unde se face radioterapie, respectiv Cluj, Târgu-Mureş şi Bucureşti. 

„Ne vom confrunta cu o supraaglomerare de pacienţi. Problema este că, de ceva timp, sunt liste de aşteptare peste tot: şi la stat, şi la privat. Când un pacient stă pe o listă de aşteptare două săptămâni, problema de sănătate nu i se agravează, dar în momentul în care el aşteaptă două sau chiar trei luni pentru iniţierea radioterapiei se anulează efectul acestui tratament pentru că tumora creşte în dimensiuni. Sunt pacienţi care se pierd pe drum în aceste două sau trei luni. Probabil că solicitările sunt mai multe şi pentru că pacienţii sunt diagnosticaţi mai radpid decât erau diagnosticaţi în trecut”, a explicat, pentru „Adevărul”, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). 

Nu se făcea radioterapie conform standardelor

Potrivit acestuia, închiderea secţiei de Radioterapie din Braşov a fost justificată, calitatea actului medical fiind una îndoilenică. „Aparatura pe care o foloseau era învechită, preferăm centre de calitate. Un spital care nu face terapie conform standardelor pune viaţa pacienţilor în pericol în loc să o îmbunătăţească. Dar probleme pe radioterapie sunt în toată ţara”, a completat Barbu. 

Iar faptul că statul a făcut promisiuni referitoare la dezvoltarea a cinci centre de radioterapie pe lângă cele 21 existente deja nu i-a ajutat pe pacienţi. „Au fost doar promisiuni. Oricum, şi dacă am avea aparatură, nu are cine să o folosească”, a completat Barbu. 

Şi profesorul Doina Dimulescu, fostul manager al Spitalului Elias din Capitală, spune că România stă prost la capitolul radioterapie. „Fără un program bine pus la punct nu putem face niciun progres. Aparatele sunt vechi, nu sunt performante şi ducem lipsă de fizicieni şi personal medical, asta în contextul în care cancerul face ravagii în România. Sunt tot mai mulţi bolnavi cu afecţiuni oncologice, descoperiţi în stadii tot mai târzii”, a declarat profesorul Dimulescu. 

„Lipseşte accesul la investigaţii, dacă ai noroc, reuşeşti să faci un RMN sau un PET-CT, dar când vine vorba de recomandarea unor tratamente, constaţi, cu stupoare, că nu ai acces la terapii, chiar dacă ele există pe hârtie”, a completat şi Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Doar 27% din pacienţi ajung să fie trataţi

Concret, doar 27% din bolnavii care ar avea nevoie de radioterapie ajung să facă tratament. „Restul mor cu zile. Ar trebui să existe minimum un aparat la milionul de locuitori, noi suntem departe de această cifră. Spitalele funcţionează şi ele după liste de aşteptare, dar vorbim de centre care sunt situate în anumite zone, or cererea de tratament e din toată România. 130 de oameni mor zilnic de diferite forme de cancer, deşi ar avea şanse reale de supravieţuire”, a explicat reprezentantul pacienţilor. 

În ceea ce priveşte cele 20 de centre în care se mai face radioterapie, şase sunt private, restul funcţionând în cadrul spitalelor de stat. Şi, chiar dacă oficial pacienţii beneficiază gratuit de radioterapie, casele de sănătate decontând procedurile în baza unui subprogram care funcţionează din 2015, cei care achită din buzunar radioterapia la privat nu stau la cozi, spune Vasile Barbu. „Liste de aşteptare sunt pentru pacienţii aisugraţi”, a spus Barbu, adăugând că la Institutul Oncologic din Bucureşti aparatele vor funcţiona la capacitate maximă câtă vreme pacienţii din Braşov vor fi redirecţionaţi spre Capitală. 

Cu toate acestea, oficiali din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate spun că deşi capacitatea tehnică pe parte de radioterapie este limitată, nu există în prezent probleme legate de finanţare. „Nu sunt probleme cu banii. Oricum, faţă de 2016 stăm mai bine, s-au mai deschis noi furnizori în Bacău şi Bihor, iar Bucureştiul şi-a mărit capacitatea”, au explicat aceştia.