Cum a ajuns depresia principala cauză de îmbolnăvire la nivel mondial şi ce efecte are în România

Depresia continuă să facă din ce în ce mai multe victime la nivel mondial, ţara noastră nefiind ocolită nici de această dată. Ba din contră. Specialiştii spun că stăm mai rău ca ţările africane.

Depresia a devenit principala cauză de îmbolnăvire şi dizabilitate la nivel mondial, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acest fenomen s-a produs însă cu trei ani mai devreme decât au estimat experţii, care preconizau că boala, subdiagnosticată şi incorect tratată în multe state, va face ravagii în rândul populaţiei abia în anul 2020. Stresul este principalul factor pentru care depresia afectează, în prezent, 300 de milioane de oameni din întreaga. 

România nu face excepţie. Ba din contră, specialiştii din sistem sunt de părere că un milion de români suferă de tulburare depresivă, chiar dacă foarte puţini dintre aceştia sunt cuprinşi în statisticile oficiale ale autorităţilor române şi au beneficiat de tratament şi sprijin psihologic pentru a depăşi boala. 

Concret, raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii evidenţiază că numărul cazurilor de depresie a crescut cu 18 la sută în perioada 2005 - 2015. Principalul motiv îl constituie nesiguranţa economică şi politică, afirmă medicul Alexandru Paziuc, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Psihiatrie Socială. 

„Aceste date ale OMS au venit mai devreme. De vină este stresul. Iar în România, stresul social este clar, este evident. Mulţi au plecat în străinătate, au lăsat aici copiii şi alţi membri ai familiei. Din păcate, însă, problemele se vor acutiza”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul psihiatru. 

România stă mai rău ca Africa, spun specialiştii 

Potrivit acestuia, probleme există încă de la diagnosticarea cazurilor, fapt subliniat şi în raportul OMS, care aduce în discuţie necesitatea unor strategii de sănătate bine puse la punct în special, în ţările sărace. Acelaşi document arată, totuşi, că inclusiv bolnavii din ţările cu venituri mari nu reuşesc să asigure decât în proporţie de 50% tratament pentru persoanele care ar avea nevoie de medicaţie. În medie, doar 3% din bugetele acordate Sănătăţii merg către serviciile de sănătate mintală, notează experţii OMS. Dacă ţări precum România alocă 1% din PIB-ul alocat Sănătăţii către aceste programe, în ţările mai dezvoltate procentul dedicat programelor de sănătate mintală ajunge la 5%. 

Lipsa de finanţare şi lipsa de interes a guvernanţilor români pentru acest domeniu este şi unul dintre motivele pentru care statul român stă mai rău decât ţările africane din perspectiva sănătăţii mintale. Aşa susţine medicul psihiatru Gabriel Diaconu, conform căruia pacienţii cu depresie nu doar că sunt stigmatizaţi şi arătaţi cu degetul, ci nu au, efectiv, unde să se trateze. 

„E mai rău decât în ţările africane. Avem un număr mic de psihiatri, serviciile de psihologie sunt prost legiferate şi prost decontate de casele de asigurări, prin urmare oferirea de astfel de servicii nu e o soluţie atractivă pentru psihologi care preferă să lucreze în regim privat. Doar că mediul privat nu este accesibil oricui. O altă problemă care a dus la această cifră este şi faptul că România se află pe podiumul mondial al consumului de alcool. Şi, pe cât de mult colectează statul din taxa pe viciu, pe atât de puţin investeşte în serviciile de prevenţie. Se estimează că 1 milion de români îndeplinesc criteriile de depresie. E o problemă adânc înfiptă în societate, dar puţin interesantă pentru autorităţi”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Gabriel Diaconu. 

Ce îi îngrijorează pe specialişti e că deşi în boli precum boala cardiovasculară, diabetul sau obezitatea, depresia poate da prognosticul de moarte, nu sunt gândite niciun fel de programe care să îi ajute pe pacienţi. 

„Nimeni nu face un calcul să vadă câte din recidivele unui infarct sunt date de depresie şi nu de episodul de boală major. O investiţie ar însemna descărcare de consum de pe alte programe”, a completat Diaconu, adăugând că în anumite zone din ţară tulburările depresive depăşesc 30%. Mehedinţi, Covasna, Tulcea, Bistriţa Năsăud sunt doar câteva dintre judeţele unde depresia atinge cote alarmante. „Sunt zone defavorizate, în care se comit abuzuri, oamenii suferă şi nu au acces la servicii de sănătate. Reţeaua de psihiatrie comunitară nu mai există, iar medicii care au cabinete individuale trebuie să vadă 14 pacienţi pe zi, ceea ce este mult”, a explicat Gabriel Diaconu. 

Un român se sinucide la două ore

Despre o calitate scăzută a actului medical vorbeşte şi medicul Alexandru Paziuc. Specialistul arată că deşi medicii de familie ar trebui să aplece teste de screening pentru a-i depista pe cei care ar putea face depresie, acest lucru nu se întâmplă. „Medicul de familie nu are competenţa de a pune diagnosticul. Unii tratează corect această depresie, aici depinde mult de experienţa medicului şi care, în forma sa cronică, necesită între 4 şi 6 luni de tratament”, a precizat psihiatrul. 

În cazuri extreme, depresia netratată poate duce până la sinucidere. Iar în România, într-o zi normală, la fiecare două ore, cineva se sinucide. Iar în ultima vreme, copiii vin puternic din spate. Generaţii de tineri izolaţi, dependenţi de telefon, neobişnuiţi cu socializarea. 

„E o deficienţă a sistemului nostru educaţional. Nu ştiu să se bucure de viaţă, se izolează, îşi crează o lume cu parametri falşi. Pentru cei cu tulburări e uşor să fie atraşi în jocuri periculoase. Vin din spate oameni lipsiţi de motivaţie, consumatori de substanţe. Ceea ce vedem acum este doar vârful icebergului”, a conchis doctorul Alexandru Paziuc.

Cum poate fi alungată depresia 

Specialiştii susţin că riscurile apariţiei depresiei pot fi eliminate. Sportul, expunerea la soare, o zi de pauză sau un jurnal personal pot face minuni, în opinia experţilor. De asemenea, somnul odihnitor, meditaţia, întâlnirile cu prietenii, renunţarea la fumat şi o dietă echilibrată pot reduce riscul de a face depresie.