Coşul minim gândit de Guvern, boală curată! Ce spun nutriţioniştii despre alimentele din „Coş“

Coşul minim gândit de Guvern, boală curată! Ce spun nutriţioniştii despre alimentele din „Coş“

Românii care îşi duc traiul de pe o zi pe alta consumă aproape numai alimente nesănătoase. FOTO: Eduard Enea

Coşul minim de consum lunar, considerat de guvernanţi suficient pentru un trai decent, conţine alimente care pot face mai mult rău decât bine. Dăunătoare este considerată şi corelarea salariului minim pe economie cu valoarea acestui coş.

Ştiri pe aceeaşi temă

Obezitate, diabet, boli de inimă şi boli de ficat - acestea sunt doar câteva dintre patologiile la care poate duce consumul alimentelor cuprinse în coşul minim lunar, a cărui valoare este corelată cu salariul minim pe economie. În 2017 Institutul Naţional de Statistică estima valoarea alimentelor din coşul lunar la circa 1000 de lei, iar din acesta statul a considerat că nu trebuie să lipsescă untura, cartofii, mezelurile, pastele făinoase, mălaiul, făina, orezul sau zahărul, alimente, contestate de specialişti.

Concret, o familie formată din mamă, tată şi copil ar trebui să mănânce lunar 13 kilograme de cartofi şi 37 de kilograme de pâine, dar numai 800 de grame de peşte, 3 kilograme de mere, 500 de grame de citrice şi 400 de grame de carne de oaie. Untul lipseşte cu desăvârşire din coşul minim, dar untura şi margarina tronează pe listă, spre surprinderea medicilor. „Coşul de consum nu e făcut pentru promovarea unei alimentaţii sănătoase, nu are ca obiectiv alimentaţia sănătoasă sau trasarea unor reguli nutriţionale sănătoase. Untura, făina, mălaiul îngraşă, iar de la îngrăşat se ajunge la diabet, la boli de inimă, la boli de ficat şi, în general, la toate bolile cronice care sunt în floare în România. Prin urmare, nu e cazul să vedem coşul lunar de consum ca pe o recomandare: << aşa trebuie să mănânci ca să fii sănătos>>. Dimpotrivă, acolo e vorba de economie, nu de sănătate”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Corina Zugravu, specialist în alimentaţie publică.

Preţurile nu reflectă realitatea

Doar că, începând cu anul 2000, românii care îşi duc traiul de pe o zi pe alta consumă aproape numai alimente nesănătoase. „Probabil că nici pentru acelea nu mai au bani în prezent”, atrage atenţia şi Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor - InfoCons. „Sunt familii care nu-şi mai permit să îşi ia alimentele din acest coş minim şi sunt şi familii care consideră alimentele prevăzute în el ca fiind de nemâncat. La ora actuală, preţurile care sunt puse ca şi evaluare în cadrul coşului nu reflectă cu adevărat realitatea, iar calitatea alimentelor este tot mai slabă şi asta se vede. Suntem pe primul loc la obezitate infantilă, ceea ce e un indicator clar al unei hrane deficitare din punct de vedere nutriţional atât în cazul copiilor cât şi în cel al adulţilor”, a punctat specialistul.

Cum trebuie gătită mâncarea

Şi nutriţioniştii contestă alimentele prevăzute în coşul minim de consum lunar, menţionând că alimentele sănătoase sunt la capătul listei, iar cele care pun în pericol sănătatea sunt de bază în România. Totuşi, aceştia spun că e nevoie şi de glucide şi de lipide şi de proteine pentru ca organismul să funcţioneze la capacitate optimă. „Ideea este să nu se facă exces. La producerea obezităţii contribuie un bilanţ caloric foarte pozitiv. Adică între necesităţi şi consum există o discrepanţă. Astfel, necesarul de alimente depinde şi de ceea ce face omul. Că dacă stă toată ziua la computer şi nu face niciun fel de mişcare, poate mânca 200 de grame de carne şi se depune”, a explicat şi profesorul Viorel Şerban, diabetolog şi nutriţionist. Acesta recomandă cantităţile mici de alimente şi variaţia. „Mai bine se consumă puţină carne de peşte sau de vită decât multă carne de pui. Şi, foarte important, mâncarea trebuie pregătită în casă. Sunt nişte principii care trebuie respectate. Fierberea, înăbuşirea şi grătarul ar trebui să fie singurele moduri de a pregăti mâncarea. Prăjelile ar trebui excluse, nici măcar mâncarea la cuptor nu e sănătoasă”, a conchis nutriţionistul.

2.304 de lei este valoarea totală a coşului lunar pentru o familie formată din trei persoane. Pentru alimente au fost alocate peste 45 de procente, iar pentru locuinţă- 13,3%. Celelalte procente sunt alocate pentru îmbrăcăminte, sănătate, educaţie

 

Salariul nu trebuie corelat cu coşul minim, pentru că nu eşti plătit pentru cât mănânci

Senatul a luat marţi în discuţie propunerea a 20 de senatori şi deputaţi privind actualizarea trimestrială a salariului minim pe economie cu cheltuielile lunare, propunere argumentată prin faptul că valoarea coşului minim lunar este în prezent subdimensionată, fiind stabilită acum 18 ani. Profesori universitari specializaţi în finanţe şi economie au demontat însă teoria potrivit căreia corelarea salariului minim cu valoarea coşului minim lunar ar fi benefică, arătând că de fapt va face mai mult rău, crescând povara pentru angajatori, ceea ce va duce la închiderea multor afaceri şi piederea multor locuri de muncă.

„Nu putem inventa coşul minim lunar. Există un coş armonizat la nivel european, pe baza căruia se calculează indicele preţurilor de consum. Coşul e un instrument politic şi nu poate fi corelat salariul cu valoarea coşului minim. Salariul ar trebui corelat cu productivitatea muncii. Ori datele Eurostat arată că aceasta a scăzut în România. Nu mă poţi obliga pe mine, angajator, să te plătesc pentru cât mănânci, nu pentru cât produci. Consecinţa corelării salariului cu valoarea acestui coş minim lunar va fi închiderea afacerilor celor care nu pot plăti şi, evident, concedierea celor care nu sunt absolut necesari într-o firmă”, a declarat pentru „Adevărul” Cristian Păun, profesor de finanţe la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Glăvan: Este o politică populistă

La rândul său, profesorul universitar Bogdan Glăvan a afirmat că această propunere de corelare a salariului minim cu valoarea coşului minim lunar, „este o politică populistă care şubrezeşte bugetul statului”.

„Părerea mea este că această propunere maschează intenţia de a creşte în continuare salariul minim. Este o măsură proastă, care agravează problemele de pe piaţa muncii. În plus, indexarea salariului în funcţie de valoarea coşului minim lunar duce la o situaţie cel puţin hilară, pentru că inflaţia este cauzată de creşterea veniturilor, ceea ce slăbeşte puterea de cumpărare şi duce la creşterea preţurilor”, a spus Glăvan pentru „Adevărul”.

Recalcularea coşului este binevenită, nu şi corelarea valorii acestuia cu salariul.

Propunerea a fost aspru criticată şi de analistul Mircea Coşea, potrivit căruia, această indexare poate avea efecte negative în lanţ, care vor duce în final la o nouă criză economică.

„Coşul este indicatorul esenţial al nivelului de trai în ansamblu. Trebuie să existe o evidenţă a preţurilor şi a structurii produselor din acest coş. Acum există o tendinţă de creştere a preţurilor la alimente. Recalcularea coşului este binevenită, nu şi corelarea valorii acestuia cu salariul. Părerea mea este că, prin această propunere se încearcă corectarea mai puţin vizibilă a legilor care afectează salariul şi care sunt pline de greşeli. Ordonanţele date pentru corecţie nu sunt suficiente şi atunci se încearcă o altfel de corectare. Indexarea e un aport la venituri. E corect? Nu, pentru că dacă cresc veniturile cresc şi preţurile şi creşte şi inflaţia şi deficitul de cont curent, pentru că 70% din produsele alimentare cumpărate vin din afara ţării. Toate acestea vor duce la o nouă criză economico-financiară în maximum un an, un an şi jumătate”, a declarat Mircea Coşea pentru „Adevărul”.

Coşul minim de consum lunar

Făină 3,084 kg

Mălai 5,888 kg

Pâine 31,966 kg

Paste făinoase  0,701 kg

Orez  1,402 kg

Fasole boabe  2,103 kg

Cartofi  13,179  kg

Morcovi, pătrunjel, păstârnac 1,682 kg

Ceapă uscată  2,524 kg

Varză murată şi alte murături 3,084 kg

Mere  3,084 kg

Citrice, fructe meridionale   0,561 kg

Carne de bovine   0,701 kg

Carne de porcine  2,524 kg

Carne de pasăre   2,804 kg

Carne de oaie şi alte feluri de carne   0,421 kg

Preparate din carne (mezeluri) 2,524 kg

Peşte proaspăt şi congelat  0,841 kg

Lapte proaspăt  14,861   

Lapte bătut, iaurt 0,701 l

Telemea de vacă   1,122 kg

Telemea de oaie    701    gr

Brânză proaspătă şi smântână   981    gr

Ouă   42   bucăţi

Untură  701    gr

Ulei   2,804 l

Margarină   561 gr

Zahăr 2,804 kg

 

 


 

 

 

 

citeste totul despre: