În urmă cu două săptămâni scriam pe acest blog un articol intitulat Corupţia = Sărăcie. Prea săraci pentru a fi cinstiţi sau săraci pentru că nu suntem cinstiţi? în care spuneam că sărăcia este o sursă a corupţiei, dar mai ales corupţia este o sursă a sărăciei. Iată că realitatea ne ajunge din urmă, iar zilele acestea asistăm la unul dintre cele mai grave scandaluri cu privire la actele de corupţie din învăţământul românesc. Subiectul este întors pe toate feţele, nelipsind nici exerciţiile de manipulare menite să arunce totul în derizoriu pentru protejarea făptuitorilor. Tocmai de aceea, mi se pare important să clarificăm câteva dintre falsele dileme introduse de cohorta supărată pe faptul că instituţiile statului îşi fac datoria, curăţind societatea de otravă. Iată câteva dintre ele.

  1. Ce este aşa de grav. Alţii fură zeci de milioane de euro, iar pentru câteva mii daţi la Bolintineanu se face atâta scandal. Pentru lămurirea tuturor, corupţia la cel mai important examen naţional este foarte gravă deoarece afectează major infrastructura de dezvoltare a ţării. Cea mai importantă resursă a unei naţiuni este cea umană. Atunci când generaţia tânără este încurajată să fure examenele vieţii, rezultă o populaţie tânără nepregătită care, în loc să contribuie la bunăstarea personală şi a naţiunii, rămâne o povară pe umerii părinţilor. O generaţie nepregătită, educată în spiritul corupţiei nu va găsi locuri de muncă pentru că nu se va pricepe la nimic, va fi prost plătită, iar peste 20 de ani va deveni stâlpul ros de terminte al unei societăţi scăldate în sărăcie şi incapabilă să susţină serviciile sociale esenţiale sau sistemul public de pensii. Părintele de astăzi care munceşte 14 ore pe zi ca să dea 400 de euro şpagă pentru trecerea examenului de către copilul puturos va fi pensionarul abandonat de mâine, bătrânul nejutorat, fără pensie şi fără sprijin de la acelaşi copil, care a învăţat la şcoală şi acasă că soluţia fericirii este să furi şi să-i îngraşi pe cei care fură. Deci, da, corupţia de la BAC este foarte gravă, iar semnalul din ultimii ani că instituţiile statului nu mai tolerează asemenea derapaje este una dintre cele mai bune veşti pe care le primeşte naţiunea română în ultimii ani.
  2. Dacă vorbiţi despre subiectul mitei de la Bolontineanu, jigniţi toţi profesorii din România. Este o tactică veche, deloc originală, dar adesea eficace. Cei care o practică mizează pe un mecanism simplu: ascunderea mizeriei în spatele masei populare oneste, în acest caz corpul profesoral în ansamblu. Nimeni nu îşi propune să spună, în urma devoalării cazului de la Bolintineanu, că toţi profesorii din România sunt corupţi. Singurii care sugerează inabil acest lucru sunt tocmai cei care pentru a-şi salva pielea bocesc cu lacrimi de crocodil la catafalcul imaginar al reputaţiei pătate a breslei profesorilor. Cadrele didactice cinstite se bucură că în sfârşit cineva face curăţenie şi îi elimină pe cei care le fac de ruşine profesia. 
  3. Huo statul poliţienesc. Ce caută Poliţia şi SRI-ul să-i asculte pe profesori şi să-i percheziţioneze pe elevi şi profesori? Poliţia îşi face treaba în acest caz prin structuri specializate – Direcţia pentru Investigarea fraudelor din Poliţia Capitalei şi Direcţia generală Anticorupţie din Ministerul Afacerilor interne. În ceea ce priveşte SRI, iată ce spune una dintre misiunile acestei instituţii:  ”Prin acţiuni specifice, culegem şi verificăm informaţii care ne permit să identificăm forme de manifestare ale fenomenului corupţiei ce determină disfuncţii majore în domenii de interes pentru segmente largi de populaţie, precum administraţia publică, justiţia, învăţământul, sistemul sanitar ori cel de protecţie socială.” Este o informaţie publică, postată pe site-ul instituţiei.

În concluzie, oare chiar nimic nu merge în ţara asta? Zecile de mii de profesori care şi-au făcut datoria la BAC-ul de anul acesta arată că lucrurile încep să meargă. Cei care au descoperit şi documentat cazul de corupţie de la Bolintineanu sugerează că cineva îşi face datoria. Sutele de mii de părinţi care nu au dat şpagă la BAC pentru că şi-au ”terorizat” copiii să înveţe arată că ceva se mişcă în direcţia corectă. Orice acţiune de curăţire a societăţii este bună pentru cetăţeanul român, pentru prezentul şi viitorul său. România nu se va schimba peste noapte. Corupţia pare un comportament social fundamentat cultural. Aproape că nu există român care să nu fi dat măcar o dată în viaţă  o ”atenţie” pentru rezolvarea unei probleme. Dar astăzi sunt mai puţini cei care fac aceste lucuri decât erau ieri. Iar asta este o veste bună pentru noi toţi. Bătălia însă, rămâne grea...