Coplata nu rezolvă nicio problemă în sistemul medical

Pacienţii vor plăti o sumă modică pentru perioada petrecută în spital FOTO Adevărul

De la 1 aprilie vom fi obligaţi să plătim o sumă cuprinsă între 5 şi 10 lei la externarea din spital, indiferent dacă am fost internaţi 2 zile sau 20 de zile. Anunţul a fost făcut ieri de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care a declarat că sistemul de coplată intră în vigoare după ce miercuri a fost aprobat în şedinţa de Guvern.

El a asigurat că suma pe care pacienţii o vor plăti la externare va fi hotărâtă de fiecare spital în parte fără însă ca aceasta să depăşească 10 lei.

Coplata este prevăzută în Contractul-Cadru privind asistenţa medicală pentru anii 2013-2014  şi potrivit documentului, nivelul acestei taxe este stabilit de fiecare unitate sanitară în parte, pornind de la un minim de 5 lei pe episod de internare. Maximul stabilit prin lege ajunge la 10 lei.

„Banii vor fi achitaţi o singură dată, la externare“, a ţinut să puncteze ministrul Sănătăţii, iar taxa va fi valabilă strict pentru internările continue şi doar pentru pacienţii care nu au fost aduşi la spital în regim de urgenţă. Alţi pacienţi excluşi de la coplată sunt cei care suferă de boli cronice. „Nu le putem percepe bani de fiecare dată când vin în spital. Suferă de boli pentru care este nevoie de mai multe internări pe lună. Aceşti pacienţi trebuie protejaţi“, a explicat ministrul Sănătăţii.

Categoriile exceptate de la coplată

Celelalte categorii exceptate de la coplată sunt copiii până la 18 ani, gravidele şi lăuzele, pensionarii cu venituri mai mici de 740 de lei şi cetăţenii care au statut de persoane cu handicap.

Reacţia reprezentanţilor pacienţilor nu a întârziat să apară. În opinia Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), introducerea coplăţii la externare va genera frustrare printre bolnavi, având în vedere că ea nu este însoţită de creşterea calităţii serviciilor medicale.

„Această taxă va genera frustrare, ea nu este dublată de o creştere a valorii serviciilor medicale. După introducerea coplăţii ar fi necesar să crească pentru pacient măcar valoarea acordată pentru norma de hrană pe zi“, a declarat Iulian Petre, vicepreşedintele COPAC.

 Pacienţii vor fi bulversaţi la început

Banii colectaţi din buzunarele pacienţilor sunt consideraţi, însă, venituri proprii ale spitalului, a explicat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Capitală. Acesta spune că dacă vor exista modificări legislative, atunci sumele colectate ar putea intra în salariile medicilor sau în mărirea normelor de hrană pentru pacienţi.

„E greu de spus ce se va întâmpla cu banii. Noi vom face o simulare pentru a vedea câţi se strâng, mai ales că nu am stabilit încă ce taxă vom percepe bolnavilor internaţi. Cu siguranţă nu va fi o sumă foarte mare, având în vedere profilul pacienţilor noştri, în majoritate cu venituri scăzute“, a explicat pentru „Adevărul“ prof. Streinu-Cercel.

Nici la Spitalul Colţea din Capitală, unitate cu profil oncologic, sumele colectate nu vor fi semnificative, asigură managerul Anca Lupu. Potrivit acesteia, mare parte din pacienţii internaţi aici se regăsesc în categoriile exceptate de la coplată. „Sunt convinsă că pacienţii noştri vor fi bulversaţi în momentul în care le vom tăia chitanţă. În orice caz, rămâne de văzut care vor fi normele la contractul-cadru, încă se lucrează la ele“, a explicat prof. Anca Lupu.

Coplata ar trebui să fie mai mare

Săptămâna viitoare, la Ministerul Sănătăţii va avea loc o întâlnire pe marginea normelor la contractul-cadru, după cum au declarat Gheorghe Tache, preşedintele

COPAC, care se declară mulţumit de forma actuală a documentului, cel puţin în ceea ce îi priveşte pe pacienţi.

„Faptul că o pondere mare de pacienţi sunt scutiţi de la coplată, îndeosebi cei cronici, ne bucură. Ce e drept, banii care se vor colecta nu vor aduce schimbări semnificative la nivelul spitalelor, nu vor face diferenţa. O sumă mai mare de 10 lei la externare ar fi fost, însă, prohibitivă pentru unii pacienţi“, a precizat Tache.
Pe de altă parte, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) susţine că efectele coplăţii nu se vor vedea prea curând. În plus, adaugă medicul, nu se ştie cu exactitate cine va beneficia de pe urma coplăţii.

Mai multă birocraţie decât câştig

Managerii de spitale din ţară sunt de părere că taxarea pacienţilor va aduce mai multă birocraţie decât câştig. Astfel, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, Laurenţiu Barna, susţine că numărul celor care vor ajunge, efectiv, să plătească această nouă taxă nu va fi semnificativ. „Avem, în medie, 24.000 de internări şi, evident, tot atâtea externări pe an. Dintre acestea, 58 la sută, adică aproximativ 14.000, sunt internări prin Unitatea de Primire a Urgenţelor, caz în care legea prevede că nu se percepe coplata. Mai rămân, aşadar, vreo 10.000 de internări, dar şi aici mai trebuie să mai scădem aproximativ 4.000, care sunt cazurile de bolnavi cronici cuprinşi în programele naţionale, pensionari cu venituri mici, elevi sau studenţi – adică acele categorii exceptate de la plată. Mai rămân, în cel mai bun caz, 6.000 de externări, pentru care, dacă stabilim o taxă de 10 lei, vom încasa 60.000 de lei pe an. Adică 5.000 de lei pe lună“, explică Barna.

La rândul lui,  Vasile Râmbu, managerul celei mai mari unităţi spitaliceşti din Suceava, spune că această taxă va asigura maximum 0,1% din bugetul spitalului. „La suma de 5 lei pe care conducerea Spitalului Judeţean Suceava doreşte s-o introducă se vor aduna 100.000 de lei, ceea ce ar asigura maxim 10% din cheltuielile cu medicamentele“, a explicat Râmbu.

La spitalul din Constanţa, care este cel mai mare din sud-estul ţării, în timpul sezonului turistic numărul pacienţilor care vin la Urgenţă se triplează. Managementul spitalului, Dan Căpăţână, este de părere că taxarea pacienţilor cu 5 sau 10 lei va aduce mai multă birocraţie decât câştig. „Într-un an, spitalul are 55.000 de externări, iar dacă scădem copiii, pensionarii şi persoanele cu venituri mici rămân vreo 32.000 de plătitori. Într-un an s-ar strânge probabil 100.000 euro, ceea ce reprezintă 0,5% din bugetul spitalului. Este mai mare disconfortul pentru pacienţi, care ar trebui să meargă la casierie să achite internarea“, susţine Căpăţână.

Pacientul, cât mai puţin în spital

Ministrul Sănătăţii (MS) vrea să schimbe circuitul pacientului român în sistemul medical românesc. Astfel, Nicolăescu visează ca înainte să ajungă la internare, pacientul să meargă mai întâi la medicul de familie, apoi la cel din ambulator.

Ministrul a explicat că va „reaşeza componentele sistemului“, dar că efectele vor apărea în timp. Prin urmare, au fost crescute fondurile alocate medicinei de familie la 10,7% în 2013. „Nu e mulţumitor, dar este un semnal pe care vrem să îl dăm medicilor de familie care trebuie să reintre în sistem sub forma de celulă de bază“, a explicat ministrul Sănătăţii.

Mai mulţi bani pentru medicina de familie

În opinia dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), circuitul propus de Nicolăescu este unul firesc. „Este normal ca nevoile pacientului să fie rezolvate în prespital, la medicul de familie sau la medicul de ambulator şi doar dacă patologia este prea complicată, bolnavul respectiv să ajungă în unitatea sanitară pentru a fi tratat, fie în urgenţe, fie în regim de internare continuă. Economiile ar fi foarte mari şi confortul pacientului ar fi şi mai mare. România are, însă, un sistem centrat pe spital, spre deosebire de celelalte ţări europene unde medicul de familie este un gatekeeper“, a declarat pentru „Adevărul“ preşedintele SNMF. Referitor la suma alocată medicinei de familie, dr. Tănăsescu spune că există o oarecare creştere, dar că salariile medicilor de familie au rămas la acelaşi nivel cu anul 2012.

De fapt, a spus aceasta, numărul de centre de permanenţă care asigură asistenţa medicală îndeosebi în zonele rurale a crescut, bugetul alocat acestora fiind cu 44% mai mare decât în 2012, în timp ce banii alocaţi medicinei de ambulator sunt cu 50% mai mulţi.

„Vrem să micşorăm timpul pe care îl petrece un cetăţean în spital, încurajând spitalizarea de zi, pe de-o parte şi încurajând chiar cu o creştere de peste 60% îngrijirile la domiciliu, pe de altă parte. Asta înseamnă că un cetăţean poate să plece mai devreme din spital, dacă acesta poate să beneficieze de asistenţă la domiciliu, care poate fi asigurată de un medic specialist contractat de spital sau de un medic de familie“, a completat ministrul Sănătăţii.

Principalele modificări

• Contractul-cadru de asistenţă medicală pentru anii 2013/ 2014 aduce o serie de modificări în sistemul de sănătate românesc. În primul rând, mult discutata coplată va intra în vigoare începând cu 1 aprilie 2013, cuantumul acesteia variind între 5 şi 10 lei, în funcţie de decizia luată de Consiliul de Administraţie al spitalului. Coplata se încasează pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continuă, în secţiile cu paturi din unităţile sanitare cu paturi.
• O altă noutate adusă de actul normativ e faptul că spitalele private vor fi obligate să plătească spitalului public costurile realizate pentru cazurile transferate, în maximum 30 de zile de la data emiterii facturii. Prin urmare, se arată  în document, casele de sănătate nu vor deconta aceste cazuri transferate din sistemul privat în cel public.
• De asemenea, s-a prevăzut un tarif maxim de 200 lei pe zi pe care spitalele publice şi private îl încasează de la asiguraţi pentru servicii hoteliere cu un grad ridicat de confort. Banii respectivi intră la bugetul spitalului.
• O altă modificare din noul contract-cadru îi vizează pe medicii de familie din zona urbană care pot avea un număr de 800 de pacienţi pe lista lor, în condiţiile în care până acum lista minimă cuprindea 1.000 de pacienţi.
• În ceea ce priveşte modalitatea în care vor fi plătiţi medicii de familie, procentul este în continuare 50% pe servicii (serviciile medicale oferite, n.red.) şi 50% pe capitaţie (câte persoane au în listă, n.red.).