Conversaţii filosofice cu un copil de 3 ani. Despre melci, moarte şi dragoste

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: reddit.com
FOTO: reddit.com

Copiii au tot felul de curiozităţi. Dacă îţi deschizi sufletul şi alegi să trăieşti momentul când eşti cu ei, ai atât de multe de câştigat. Copiii sunt adorabili şi delicioşi. Da, ne pun răbdarea şi nervii la încercare, dar dacă îţi sunt dragi, înveţi să devii asertiv şi să înţelegi că din relaţia cu ei, tu, ca adult ai foarte mult de câştigat.

De când mă ştiu am îndrăgit copiii, fie mici-mici-cât un mic, fie mari, din specia dinozadolescentului. Drept urmare, am şi avut grijă de mulţi, fie în copilărie, de copiii rudelor, fie în perioada facultate-masterat-doctorat, ca job part-time. Pentru că mă simt fericită pur-şi-simplu când am în jur animale, natură sau copiii, cei din urmă solicitându-te cel mai mult (în bine, mai ales), mi-a fost greu să nu lucrez cu ei sau să am grijă de ei.

Am învăţat multe de la ei: cum să trăieşti total clipa de faţă, cum să negociezi dur pentru ce îţi doreşti, cum să te răzgândeşti de un militrilion pe minut şi cum să ai încredere şi dragoste depline pentru cineva.

„Ce se întâmplă cu noi când murim? Ajungem sub pământ şi ne mănâncă melcii, nu-i aşa?”, mă întreabă cu ochi mari fetiţa în vârstă de 3 ani pe care o ţin de mână.  Mă uit cu drag în ochii ei şi îi spun că da, ajungem în pământ sau putem cere să fim incineraţi, dar nu ne mănâncă melcii, pentru că ei sunt nişte drăguţi şi în plus, nu le place carnea de om. În schimb, ne ”mănâncă” viermii. Îi explic procesul. Înţelege.

 După un minut de linişte în care amandouă zâmbim, îmi spune pe un ton blazat, impersonal, parcă ieşit din filmele horror „Şi tu o să mori…” Am izbucnit în râs. Ea a continuat… „Dar mai târziu, când vei fi bătrână, aşa, ca Baba-Cloanţa”…

-  Dar Baba-Cloanţa nu există, am mai vorbit despre asta.

-  Ba da, colegul meu de glănăniţă (n.r. grădiniţă), Laleş (n.r. Rareş), a văzut-o!

Regula nr 1. Nu contrazice niciodată un copil

-  Buun. Şi cum arată?

-   Are gheale şi e ulâtă şi lea.

-  În regulă. Dacă nu vedem ceva sau pe cineva, nu înseamnă că putem crede ce ne spun alţii, nu-i aşa?

-  Dar nici eu nu am văzut-o pe sora bunicuţei mele, dar a murit şi acum stă cu viermii.

Regula nr 2. Pregăteşte mereu argumente şi planuri de rezervă

- Da, aşa este, dar o cunoşteai dinainte. În schimb, Baba-Cloanţa a fost o femeie care a trăit demult-demult şi era o persoană bună, dar neînţeleasă de ceilalţi oameni, care o judecau şi o considerau rea. Însă şi ea a murit, foarte demult, când nici bunica şi nici sora bunicii tale încă nu se născuseră.

-  Sunt tristă dacă oamenii erau răi cu Baba-Cloanţa. Niciodată nu trebuie să fii rău cu alt om. Când merg la glănăniţă îi voi spune lui Laleş că nu mai trebuie să o critice. Persoanele moalte trebuie respectate. Când tu o să mori, eu nu voi vorbi urât despre tine, pentru că te iubesc şi asta înseamnă să te respect.

Regula nr. 3 Zâmbeşte şi arătă copiilor ce crezi şi ce simţi (pe bune!)

Am strâns-o în braţe şi i-am vorbit despre ce simt eu vizavi de moarte, despre cum moartea unei persoane dragi îţi lase un gol permanent în suflet. Aveam doar şase ani când tatăl meu a murit. Eu nu mă întrebam dacă îl vor mânca melcii, ci doar când îl voi revedea. Mintea mea de copil nu putea accepta că asta a fost tot. Şi am continuat să îl aştept mulţi ani, să se întoarcă şi să zâmbească din nou, să-mi vorbească despre tancurile pe care le conducea.

 Aş fi preferat poate, să îmi spună cineva ce se întâmplă pe bune. Cred cu tărie că trebuie să nu mai infantilizăm copiii, ci să le dăm informaţii reale. Altfel, vor creşte cu idei greşite, îşi vor închipui lucruri false şi vor aştepta persoane care nu se vor mai întoarce vreodată la ei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite