Contrabanda cu transfugi

In ziarul de ieri, am aratat usurinta cu care mii de transfugi "sparg" anual frontierele de Est si Sud ale Romaniei, fiind apoi luati in evidentele Oficiului National pentru Refugiati. Din cauza

In ziarul de ieri, am aratat usurinta cu care mii de transfugi "sparg" anual frontierele de Est si Sud ale Romaniei, fiind apoi luati in evidentele Oficiului National pentru Refugiati. Din cauza indiferentei la varf si a sistemului prost administrat, campusurile ONR au devenit o rampa de lansare a refugiatilor spre Vest. De aici, cu complicitatea cadrelor Ministerului de Interne, transfugii intra in legatura cu retelele de calauze. Cu ajutorul acestora - a caror dotare bate, de departe, logistica Politiei de Frontiera - grupuri de transfugi inregistrati la ONR iau cu asalt, in fiecare noapte, granita cu Ungaria. Despre acest fenomen, seful ONR, generalul Vasile Dragoi, spune: "E posibil sa existe, dar n-am dovezi"! Structura retelelor de calauze Retelele mafiote din Romania, care se ocupa cu traficul de persoane, isi au radacinile in centrele ONR din Bucuresti. Conform datelor serviciilor speciale si relatarilor transfugilor prinsi pe frontiera, reteaua de calauze este condusa de un coordonator bucurestean care racoleaza transfugii din zona campusurilor ONR. Contactul se stabileste prin intermediul procuratorului - un conational al transfugilor, care are rolul de a monitoriza traseul grupului si de a plati reteaua in momentul in care "refugiatii" ajung in campusurile din Ungaria. Dupa ce se perfecteaza "afacerea", coordonatorul bucurestean anunta transportatorul (acesta lucreaza sub acoperirea unei firme de transporturi) care "livreaza" un microbuz pentru grupul transfugilor. Totodata, este contactat coordonatorul zonal, care are in subordine grosul filierei. Acesta va asigura preluarea transfugilor la Cluj-Napoca, unde acestia schimba de regula microbuzele de Bucuresti sau de Arges cu unele inmatriculate in judetele din apropierea granitei de Vest, in functie de locul stabilit pentru trecere. Noul transport este prevazut cu antemergatori - cel putin 2 vehicule, ale caror conducatori dau alarma prin telefonul mobil in cazul in care pe sosea apare vreun echipaj al Politiei. Astfel, microbuzele au timp sa apuce pe rute ocolitoare si sa ajunga fara probleme in punctele de debarcare, situate la 3-15 km de granita. Aici, transfugii sunt preluati de calauzele de camp, care cunosc perfect topografia granitei si au o pregatire fizica invidiata chiar de politistii de frontiera. Calauzele sunt ajutate de catre spioni, cei care supravegheaza echipajele politiei de frontiera. Spionii, care stiu ca efectivele Politiei de Frontiera nu pot acoperi zona, fac "prezenta" punctelor de control si transmit calauzei sectorul lasat descoperit. La circa 100 de metri in interiorul teritoriului ungar, transfugii sunt preluati de calauzele maghiare si condusi spre centrele de refugiati din tara vecina sau direct spre frontiera cu Austria. Uneori, calauzele de camp mai sunt asistate de gazduitori - oamenii care adapostesc grupurile in cazul in care politistii de frontiera prind vreun fir. La fiecare transport reusit se castiga sume de ordinul miilor de dolari. Asa se explica faptul ca dotarile retelelor de calauze rivalizeaza cu ale gruparilor mafiote din Occident. Drumul transfugilor in interiorul Romaniai este asigurat cu microbuze noi, cu licente de transport, iar antemergatorii folosesc masini de viteza sau limuzine de lux. Comunicarea se face prin telefoane mobile, fiecare membru al retelei avand asigurat un aparat de la coordonatorul zonal. Calauza lucreaza uneori cu binocluri speciale de vedere pe timp de noapte, iar unele filiere au in dotare chiar si arme de foc. Traseul principal al retelelor din Bucuresti evita centrul tarii. Drumul cel mai sigur (pe care, pana acum, nu a "cazut" nici un transport) este prin Covasna - Miercurea-Ciuc - Targu Mures - Cluj. De aici, in functie de punctele de iesire, traseul se ramifica spre Oradea, Satu Mare sau Zalau. Cea mai folosita ruta este Cluj-Zalau, de unde microbuzele cu transfugi sunt directionate spre localitatile de frontiera, unde exista cuiburile de calauze: Valea lui Mihai, Marghita sau Carei. Sef de post,in masina cu somalezii Pana in urma cu cateva luni, orasul Carei era centrul filierelor de calauze. Aici s-au inregistrat cele mai multe incercari de trecere a fasiei. La cei aproximativ 20.000 de locuitori, Careiul avea deja patru filiere puternice de calauze, patronate de la Bucuresti. Se stie ca traficul cu persoane in zona nu este o noutate - inainte de 1990 aceasta activitate era patronata din umbra de Militie si Securitate. De aici si povestile despre implicarea unor politisti in retelele mafiote, exemplul cel mai concret fiind al sefului de post din satul Foieni (localitate de frontiera), care, acum cativa ani, a fost prins de graniceri intr-un microbuz plin cu somalezi. Alte cadre ale Ministerului de Interne sunt banuite ca ar fi complice cu filierele mafiote, multi tremurand dupa ce, in urma cu cateva saptamani, serviciul special al politiei din Satu Mare, Politia de Frontiera si Parchetul Carei au dezmembrat doua dintre retele. Politia combate fenomenul cu "Calu' lu' Decebal" Asa cum povestea colonelul Lazar, seful sectorului Carei al Politiei de Frontiera, filierele "au cazut" dupa mai bine de trei luni de cercetari si filaje. Printre membrii retelei a fost arestat si procuratorul Ali Abdul, un irakian stabilit in Bucuresti. Ali Abdul spune ca racolarile se fac doar in comunitatea arabilor veniti la azilurile ONR. Contactul si plata transportului pentru Germania se deruleaza in angroul de la Giulesti sau in restaurantul Sheriffs din Militari (aflat in apropierea sediului ONR). "De la noi se pleaca in Turcia, de unde, cu ajutorul unui roman, trecem granita cu Bulgaria si ajungem la Bucuresti. Acolo, toti se duc la azilul de refugiati unde primesc documente, dar poti sa pleci unde vrei fiindca nu intereseaza pe nimeni". Irakianul se ocupa de aceasta afacere in Romania de mai bine de 3 ani. Omul nu are nici un act eliberat de autoritatile romane, "dar nu-i intereseaza asta pe politisti". Despre filierele din Carei, Ali spune ca nu a lucrat in zona. Stie doar ca cei fugiti de la ONR treceau pe aici spre Ungaria. Referitor la cele doua filiere capturate (una dintre ele sustinuta logistic chiar de soferul prim-procurorului din Carei!), politistii spuneau ca a fost o adevarata lovitura, avand in vedere modul de operare pe frontiera: "Ei aveau 16 BMW-uri, 5 Mercedesuri si trei dubite, iar noi o Dacia din '90. Calu' lu' Decebal (Dacia politistilor de frontiera n.n) e singura pe care o avem in dotare si cu ea mergem si la interventii si la filaj. Iar atunci cand trebuie sa acceleram, ii sare bujia, asa cum s-a intamplat la un filaj pe soseaua Oradea-Carei cand infractoru' a ajuns cu trei ore inaintea noastra. Fiecare mafiot are telefonul lui, iar coordonatorul tinea 80 de cartele telefonice pe retele romanesti si din Ungaria, pe care le schimba zilnic, in functie de transport. Uneori, intrau pe frecventa statiilor noastre sa afle in ce puncte ne aflam". In conditiile in care tot mai multe filiere de calauze apar pe frontiera, efectivele politiei de frontiera scad. Pe sectorul Carei, portiunea de 21 de km din frontiera este acoperita cu 15 oameni pe schimb. Cum patrularea se face si in interior, pana la 30 de km de granita, politistii de frontiera au calculat ca, intr-o luna, bat cu piciorul distanta de la Satu Mare la Bucuresti. Patrularea de noapte pe sectorul Carei e numita de cei de la sectorul politistilor de frontiera "o plimbare pe talpa iadului". In zona fasiei este o padure - retrocedata particularilor de catre primariile comunelor din zona - unde daca nu-ti sare calauza cu cutitul la beregata, te alearga mistretii. In plus, drumurile desfundate fac imposibila interventia Daciei din dotare. "Iar calauza alearga cu grupul de transfugi, de-i gasim pe aia epuizati, la marginea drumului. Intr-o iarna, un afgan batran nu a mai rezistat si a murit la cativa zeci de metri de fasie". Deoarece legea e aspra cu politistii care trag dupa transfugi, oamenii de la Carei se feresc sa apese pe tragaci chiar si in cazuri dificile. "Fiindca cei pe care-i prindem in zona sunt violenti incercam sa-i punem la punct cu patul armei. Odata, unul dintr-un grup de irakieni prins in zona a sarit cu cutitul la un subofiter. Omul a avut noroc: sisul s-a infipt in patul automatului si nu in coloana vertebrala, asa cum ar fi vrut transfugul". Justitia pune si ea umarul la inflorirea afacerii Instantele de judecata dovedesc o clementa suspecta fata de cei implicati in migratia clandestina: transfugi prinsi in flagrant pe fasie (care, conform legii, ar trebui sa stea 3 ani dupa gratii), calauze si alti membri ai retelelor mafiote. Chiar ieri au fost pusi in libertate patru afgani prinsi in zona Nadlac, cu o noapte inainte. "Meritul" este al procurorilor din Arad, care n-au semnat nici macar mandatul de retinere de 5 zile. Acelasi lucru s-a intamplat si in urma cu o saptamana, in cazul unui grup de patru irakieni, unul dintre ei aflat la a doua tentativa de trecere ilegala a frontierei. Tot acum o saptamana, Tribunalul din Satu Mare a dispus punerea in libertate a patru "fabricanti de alibiuri". Acestia fusesera retinuti de procurorii de la Parchetul Carei fiindca, in cadrul retelei, aveau misiunea de a depune marturii mincinoase in favoarea calauzelor arestate de Politia de Frontiera. Cei patru au fost eliberati de catre instanta la un termen in care trebuia sa se judece masura arestarii si nu fapta. La toate acestea se adauga si apropiata gratiere care le va scoate de dupa gratii pe cele cateva calauze condamnate pana acum. In conditiile in care unii procurori si judecatori elibereaza pe banda rulanta filiere intregi de mafiotii si grupuri de transfugi, iar ONR incurajeaza migratia ilegala, Romania va ramane o intersectie a rutelor migratiei clandestine.