Consilierea psihologică pentru studenţii la medicină, necesară. Specialişti: „Medicii rezidenţi nemulţumiţi ajung depresivi sau dependenţi de alcool!”

Studenţii la medicină trebuie să-şi aleagă specialitatea în cunoştinţă de cauză FOTO Adevărul

În ultimii ani, tot mai mulţi studenţi la medicină au optat pentru meserii recunoscute pe plan european şi, după doi ani de rezidenţiat, au înţeles că domeniul ales nu li se potriveşte. Specialiştii atrag atenţia că este nevoie de consiliere psihologică în anii studenţiei, cu atât mai mult cu cât depresia este boala care îi macină pe foarte mulţi dintre cei care nu îşi aleg corect cariera.

Nevoia de consiliere profesională pentru studenţii români la medicină este tot mai mare în condiţiile în care, în ultimii ani, numărul celor care au susţinut examenul de admitere la universităţile de profil din ţară a crescut constant. Intenţia de a pleca în străinătate după finalizarea studiilor îi determină pe mulţi studenţi la medicină să opteze pentru specialităţi căutate pe plan european, care sunt bine plătite.

Tot mai puţini sunt cei care aleg să facă rezidenţiatul într-un domeniu care le place cu adevărat, fapt ce a scos la iveală necesitatea de a consilia psihologic studenţii din an terminal, dar şi de a-i pune faţă în faţă cu meseria propriu zisă, trimitându-i în stagii de câteva săptămâni în spitale, unde pot vedea exact ce presupune medicina, care este volumul de muncă dintr-o anumită specialitate dar şi care sunt abilităţile pe care ar trebui să le deţină pentru a-şi face meseria ca la carte.

Depresii şi dependenţe de alcool

Concret, aproape 40% din medicii rezidenţi nu sunt mulţumiţi cu alegerea făcută la rezidenţiat şi 30% din ei ajung să devină depresivi sau dependenţi de alcool sau droguri uşoare, atrage atenţia medicul psihiatru Cătălina Tudose. În opinia acesteia, faptul că tinerii ajung să facă medicină nu din plăcere, ci din diverse alte motive, reprezină o dramă atât pentru sistemul românesc de îngrijiri cât şi pentru sistemul universitar, care îi pregăteşte şi care alocă sume importante pentru pregătirea lor în rezidenţiat.

În ultimul timp, tinerii nu aleg în cunoştinţă de cauză medicina. „Rezidenţii şi studenţii la psihiatrie pe care i-am format în ultimii ani se adaptează cu greu la programul de lucru de la spital, preferă să ia scutiri pentru a nu face gărzi şi consumă alcool în cantităţi considerabile, care pot crea dependenţă. Am mai remarcat că tinerii care se visează medici nu sunt pe deplin convinşi că vor să urmeze o astfel de meserie şi petrec mult timp pe reţelele de socializare", a declarat profesorul Cătălina Tudose, cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti.

Medicii se reorientează

În acest context, continuă specialistul, este nevoie de programe de orientare profesională şi psihologică pentru studenţi, în timp ce departamentele de acest tip aflate în subordinea universităţilor cu profil medical ar trebui să funcţioneze la capacitate maximă.

„Există statistici care au evidenţiat reorientarea medicilor spre o altă specialitate. Spre exemplu, au ales ortopedia şi şi-au dat seama că nu li se potriveşte. După, au optat pentru cardiologie, dat fiind faptul că şi-au dat seama că nu au competenţele necesare şi nici abilităţile necesare pentru prima opţiune. Unii s-au orientat spre specialităţi căutate, unde este multă competitivitate şi nu au făcut faţă. Pe piaţa medicală rezistă cei care se adaptează cel mai bine, piaţa muncii este foarte dinamică", a explicat psihologul Iosif Judeanu, care va consilia din această toamnă peste 450 de studenţi la medicină.

Profilul studenţilor la medicină

Concret, psihologul va încerca să le facă un profil celor cu care va intra în contact, studenţi din centrul universitar ieşean aflaţi în cel puţin al doilea an de studii. "Tendinţa spre abandon este foarte mare, astfel că încercăm să îi facem să îşi dea seama din timp ce li se potriveşte. Le conturăm un profil, vedem care sunt punctele tari şi cele slabe. Riscul de a renunţa la cariera de medic este foarte mare. De asemenea, încercăm să le dezvoltăm studenţilor patriotismul, să îi facem să rămână în ţară", a completat Judeanu.

Deşi proiectul de consiliere psihologică a pornit de la o nevoie reală, profesorul Doina Azoicăi susţine că studenţii la medicină sunt, totuşi, interesaţi să facă gărzi şi să intre în contact cu spitalul de la bun început. Însă, mai subliniază specialistul, este important ca ei să îşi găsească specialitatea potrivită înainte de a începe rezidenţiatul.

„Dacă este o persoană mai emotivă, pe care o sperie contactul cu pacienţii, sunt specialităţi pentru care poate opta: radiologie, anatomie patologică, laborator. Totul depinde şi de profesorii care îi pregătesc şi ceea ce se cere pe plan european contează mult atunci când îşi aleg o specialitate", a declarat profesorul Azoicăi, adăugând că sunt situaţii în care nu studentul este cel care alege domeniul în care vrea să îşi facă rezidenţiatul, ci familia.

Rata de abandon a rezidenţiatului, o necunoscută

„Medicina clinică este cea mai agreată, cei din afară vor specialişti şi tinerii sunt tentaţi să plece. Îi vom învăţa ce înseamnă să facă gărzi în chirurgie, în hematologie şi ce înseamnă să îi spui unui aparţinător că persoana dragă lui a murit", a completat Azoicăi.

În ceea ce priveşte schimbarea specialităţii pentru un medic care a terminat deja rezidenţiatul, profesorul universitar spune că fenomenul nu este foarte frecvent dar că el există. Totuşi, nu există statistici clare care să arate rata de abandon a medicilor, pentru că România nu are un sistem coerent care să arate câţi medici pornesc un rezidenţiat şi câţi preferă să renunţe după câteva luni sau ani.