Consecinţele cumetriilor de la vârful spitalelor

Sistemul medical din România se clasează pe ultimul loc într-un clasament european care include 35 de ţări

Funcţii-cheie din marile spitale de stat au început să fie ocupate de persoane care nu au susţinut niciun fel de concurs şi care, spun specialiştii, nu au ajuns acolo pe criterii de performanţă, ci în baza unor aprecieri subiective sau datorită relaţiilor pe care le au cu diverşi oameni politici.

După ce actul normativ prin care managerii de spitale nu puteau face parte din conducerea partidelor politice a fost anulat de Senat, s-a revenit la vechile metehne: numiri pe criterii politice şi nu pe competenţe, contestate atât de specialişti dar mai ales de pacienţi, speriaţi că actul medical va fi unul tot mai slab, câtă vreme şefii unităţilor medicale îşi vor vedea doar propriul interes.

Consecinţele deja încep să se vadă, arată aceştia, condamând decizia ministrului Sănătăţii de a o numi manager interimar pe Adriana Nica, partenera de viaţă a fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu, la cârma Spitalului Universitar de Urgenţă din Capitală. Şi, cu toate că ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a precizat că mutarea va fi doar până la organizarea unui concurs prin care să fie desemnat un manager plin, specialiştii se tem că această reţetă va fi aplicată în mai multe spitale cheie din ţară.

Pacient: „Va fi un dezastru pentru bolnavi”

„Pentru pacienţi este un dezastru pentru că în aceste unităţi cheie calitatea actului medical va scădea, structura resurselor umane va avea şi ea de suferit în sensul că tensiunile dintre medici îi vor determina pe unii să plece din spital. Aceşti oameni care ajung la şefia spitalului nu pe criterii legate de competenţe ci pe cumetrii şi prietenii vor face modificări ale structurii spitalelor după bunul lor plac, fără să ţină cont de nevoi. Aveam nevoie ca managementul unui spital să nu mai fie politizat. Din păcate, acum e mai rău”, a explicat, pentru „Adevărul”, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).

Reprezentantul pacienţilor susţine că presiuni pentru schimbarea şefilor de spitale există nu doar în Capitală, ci şi în alte judeţe: Călăraşi, Teleorman, Dâmboviţa, Constanţa, Iaşi sunt câteva dintre ele. Acesta se teme că, de fapt, concursurile pentru managerii de spitale nici măcar nu vor mai fi organizate. Mai îngrijorătoare pare să fie situaţia la spitalele mici, subordonate autorităţilor locale.

„Este mai rău decât înainte. Dacă înainte se mergea pe influenţa politică, acum se merge deja pe interesele personale, pe cumetrii şi pe relaţii de familie. Riscăm să blocăm activitatea din spitale. Singura soluţie e să aduci oameni competenţi, care să conducă spitalele”, a punctat Barbu.

„Aceste zile ne-au demonstrat că promovăm în continuare pile, relaţii, toate acestea în detrimentul pacientului. Nu se poate să dăm conducerea spitalului pe criterii de neperformanţă. Ne opunem, ca pacienţi, acestor principii nesănătoase care sunt promovate tot mai puternic. Vrem ca managerii să fie puşi pe criterii de profesionalism, prin concurs. S-a deschis o cutie a Pandorei”, a completat şi Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR).

Expert: „Criteriile subiective arată interes limitat pentru pacient”

La rândul său, Adrian Gheorghe, expert în economia serviciilor de sănătate, spune că „criteriile cvasi-subiective de desemnare a managerului semnalează un interes limitat pentru pacient, angajaţi şi pentru fondurile publice. Dacă asta se întâmplă la mai multe spitale, nimeni nu va putea apara viziunea <<pacientul în centrul sistemului>> deoarece interesul pacientului nu ar fi servit, în mod evident, de astfel de decizii”.

Specialistul susţine şi că există profesionişti buni, cu abilităţi de manager şi cu experienţă în sistemul medical, care pot fi identificaţi, dacă se şi doreşte acest lucru. „ecidenţii din sistem, la toate nivelurile, trebuie să-şi asume responsabilitatea dacă doresc să aplice în procese de management criterii care nu au legătură cu interesul pacientului. În acest context, clamarea că <<profesia medicală este desconsiderată>> ar rămâne fără nicio acoperire: fără transparenţă şi obiectivitate nu se poate vorbi de încredere”, a conchis Adrian Gheorghe.

Controversata ordonanţă de urgenţă care le interzicea managerilor de spitale să deţină funcţii de conducere în partide politice, să-şi angajeze rudele în poziţii- cheie în acelaşi spital sau să obţină beneficii de la furnizorii cu care au încheiat contracte, a fost respinsă de Senat. Forul decisional este însă Camera Deputaţilor.