Comisia de învăţământ din Senat: Minorităţile vor învăţa Istoria şi Geografia în limba română. Învăţământ obligatoriu de unsprezece clase

Comisia de învăţământ din Senat a propus în raportul de evaluare a Legii Educaţiei eliminarea prevederii potrivit căreia, în învăţământul gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, Istoria şi Geografia se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în română.

Comisia pentru învăţământ din Senat propune ca învăţământul obligatoriu să fie de unsprezece clase, incluzând un an de grupă pregătitoare la grădiniţă.

Propunerea este cuprinsă în raportul redactat de Comisie în urma şedinţelor din ultimele trei zile, şedinţe la care nu au participat senatorii Puterii.

"În formula pe care noi am depus-o în raportul comisiei, grupa pregătitoare devine obligatorie şi intră în învăţământul obligatoriu şi rămâne la grădiniţe, ca să nu producem niciun fel de perturbaţii, cu atât mai mult cu cât nu există studii de impact nici în ceea ce priveşte asigurarea infrastructurii şcolare şi a acoperirii cu cadrele didactice ale ciclului în care, eventual, ar urma să intre", a declarat, luni, vicepreşedintele comisiei, senatorul PSD Ecaterina Andronescu.

Andronescu a precizat că, în varianta adoptată de comisie, ciclul de învăţământ primar va fi de patru ani, la fel şi ciclul de învăţământ gimnazial.

"După clasa a opta şi după examenele de finalizare a ciclului gimnazial elevii şi familiile lor pot alege una dintre cele două rute posibile, să meargă spre liceu, unde primii doi ani sunt, de asemenea, în interiorul învăţământului obligatoriu sau spre şcoala profesională, de doi ani. Învăţământul obligatoriu este de unsprezece ani", a ţinut să precizeze Ecaterina Andronescu.

Dezbaterea proiectului şi adoptarea raportului s-a făcut de către Comisia de învăţământ din Senat în lipsa reprezentanţilor Puterii.

Raportul a fost finalizat în cursul serii de duminică, după ce senatorii Opoziţiei din Comisie s-au întrunit pentru discuţii timp de trei zile, de vineri până duminică. Acesta a fost depus, luni, la Biroul Permanent al Senatului. Anunţul a fost făcut de vicepreşedintele Comisiei, Ecaterina Andronescu în cadrul unei conferinţe de presă.

Fiecare dintre membrii comisiei prezenţi la conferinţa de presă a avut în faţă un cartonaş cu numele, pe fond tricolor şi cu menţiunea "Partidul Şcolii".

Documentul conţine circa o mie de pagini, dintre care circa 432 de pagini conţin amendamente admise, iar 624 de pagini conţin amendamente respinse.

Şedinţele din cele trei zile sunt contestate de preşedintele Comisiei, Mihail Hârdău (PDL). Acesta a precizat că senatorii Opoziţiei care au ales să dezbată în weekend proiectul Legii Educaţiei nu au avut aprobare să lucreze şi că aceste şedinţe s-au desfăşurat în afara Regulamentului, articolele adoptate trebuind a fi rediscutate.

"Nu au aprobare să lucreze. E problema lor. Ne întâlnim la Comisie marţi să vedem ce se va hotărî", a spus, sâmbătă, Hărdău.

Acesta a subliniat că "şedinţele comisiei se ţin marţi, miercuri şi joi, iar vineri, sâmbătă şi duminică sunt în afara Regulamentului".

Social-democrata Ecaterina Andronescu, vicepreşedinte al Comisiei, a declarat, însă, că s-a respectat întocmai Regulamentul Camerei Superioare a Parlamentului, deoarece era cvorum.