Cine va primi din septembrie doza a 3-a de vaccin. Pe ce criterii se va da booster-ul?

Cine va primi din septembrie doza a 3-a de vaccin. Pe ce criterii se va da booster-ul?

FOTO Shutterstock

Imunitatea cadrelor medicale şi a bolnavilor cronici ar urma să primească un impuls sub forma rapelului, la 8 luni de la finalizarea schemei de vaccinare. Administrarea unei „a 3-a doze” de ser anti-COVID – aşa cum este cunoscută în spaţiul public – ar putea începe în luna septembrie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Autorităţile sanitare „creionează” un plan pentru administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID.
 
Şeful Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare (CNCAV), col.dr. Valeriu Gheorghiţă, a prezentat, marţi, ultimele date ale evoluţiei epidemiei de SARS-CoV-2 în România şi a arătat că rata de incidenţă a cazurilor, cumulată pe ultima săptămână, a crescut cu aproape 100% faţă de săptămâna anterioară. În acelaşi timp, rata bazală de reproducere a cazurilor (R zero) este aproape de 1,2 – ceea ce arată că epidemia este în creştere, 1 fiind valoarea de referinţă sub care poate fi considerat că infecţiile sunt în scădere. 
 
„Toţi aceşti indicatori ne arată că în acest moment suntem pe o pantă ascendentă a numărului de cazuri. Vedem că astăzi au fost raportate 175 de cazuri”, a avertizat col.dr. Valeriu Gheorghiţă.
 

Doza a 3-a ar putea fi administrată din septembrie 

Şeful CNCAV a declarat că administrarea unui rapel (doza a 3-a) după o perioadă de câteva luni de la prima schemă creşte nivelul individual de protecţie al persoanei respective, acţionează ca un „booster” de imunitate.
 
Medicul militar subliniază că principala condiţie pentru ca asta să se întâmple e ca persoana respectivă să fie deja vaccinată cu 2 doze. Cu alte cuvinte, discuţiile cu privire la administrarea dozei a 3-a privesc, în momentul de faţă, doar pe cei imunizaţi complet, totalul lor fiind de 4.799.196.
 
„Există discuţii în momentul de faţă legate de administrarea rapelului sau, cum este cunoscut, ca doza a 3-a. Deşi, în mod corect, vorbim de rapel şi nu de doza 3 – la persoanele care fie au un risc crescut de expunere (categoria personalului medical), fie persoane aflate în evidenţă cu boli cronice (persoanele cu vârste de peste 65 de ani). Este foarte probabil ca din luna septembrie să avem această decizie de a administra doza 3 sau rapelul. Practic, ar veni la 8 luni de la debutul campaniei de vaccinare, în primul rând pentru personalul medical – care, repet, se află la risc crescut – şi continuând cu pacienţii vulnerabili. Este foarte probabil să luăm în considerare istoricul de trecere prin boală. Practic, o persoană care are istoric de trecere prin boală şi a fost vaccinată cu două doze nu mai are neapărat indicaţie de a face rapelul cu cea de-a treia doză, având în vedere că trecerea prin boală este un element important de activare a răspunsului imun”,  a precizat şeful CNCAV.
 

Cine ar urma să primească doza a 3-a 

Întrebat dacă va exista o prioritizare a persoanelor eligibile pentru doza a treia, având în vedere că e vorba de personal medical şi bolnavi cronici, şeful CNCAV a răspuns:
 
„Aş vrea să menţionez, în primul rând, că aşteptăm autorizarea din partea Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) a acestei scheme de vaccinare (n.r. – cu doza a 3-a). Ne interesează, în primul rând, datele de siguranţă şi datele de imunogenitate. Probabil că vom începe cu personalul medical în paralel cu populaţia vulnerabilă. Nu mai trebuie să aşteptăm, având în vedere că în momentul de faţă numărul de doze este suficient. Nu mai trebuie să facem acest decalaj între etape, aşa cum am făcut la debutul campaniei de vaccinare, pentru că acea etapizare a fost impusă de numărul limitat de doze. Putem să demarăm cu personalul medical în paralel cu persoanele vulnerabile, sigur, printr-un sistem de programare, de planificare, în aşa fel încât să avem un interval minim de 8 luni între schema iniţială şi rapel”.
 
Medicul militar a declarat că 2/3 din totalul românilor care s-au vaccinat până în momentul de faţă ar fi eligibili pentru a primi doza a 3-a, după ce trece perioada de 8 luni de la finalizarea schemei de vaccinare.
 
Deocamdată, prioritatea CNCAV este de a creşte numărul persoanelor care se vaccinează cu prima schemă. Potrivit Ghephs.ro., pe data de 26 iulie, în România erau 25,63% de persoane vaccinate cu cel puţin o doză şi 24,87% dintre români cu schema completă de vaccinare. 
 

Doza a 3-a nu va fi recomandată populaţiei generale 

Întrebat dacă doza a 3-a va fi o opţiune şi pentru populaţia generală, în afara medicilor şi a bolnavilor cronici, dr.col. Valeriu Gheorghiţă a spus că „este puţin probabil” ca acest lucru să se întâmple, dar nu este exclus.
 
„Este important să evaluăm în permanenţă care va fi eficienţa (n.r. – actualelor seruri anti-COVID) odată cu trecerea timpului, adică durata protecţiei. Este prematur să spunem în acest moment, dar este clar că persoanele vulnerabile sunt cele mai expuse sau cei care, prin natura profesiei, au un risc mare de expunere la infecţie. (…) Cu siguranţă, toate persoanele – indiferent de grupa de vârstă – care se află în evidenţă cu boli cronice vor fi, teoretic, eligibile (pentru doza a 3-a) atunci când vom decide şi dacă vom decide acest lucru. Decizia va fi fundamentată ştiinţific (…), nu vrem să facem rapelul doar pentru a face o doză în plus”, a explicat şeful CNCAV. 
 

Care este diferenţa dintre „doza a 3-a” şi „rapel” 

Col.dr. Valeriu Gheorghiţă a făcut o serie de precizări tehnice cu privire la administrarea dozei a 3-a. 
 
„Aş vrea să înţelegem puţin terminologia. A 3-a doză înseamnă că am face prima schemă de vaccinare zero/ o lună/ două luni cu trei doze, cum se întîmplă în Franţa la pacienţii imunodeprimaţi sau transplantaţi, cărora li se fac 3 doze: doza iniţială, apoi alta la o lună, iar a treia - la două luni. Despre ce vorbim noi în momentul de faţă este rapelul. Faptul că în spaţiul public este confundat rapelul cu doza a doua este altceva. Dar, altfel, rapelul înseamnă o doză de vaccin care se administerază la un interval de timp după completarea schemei iniţiale de vaccinare. Practic, acum vorbim despre administrarea rapelului. Vom stabili în funcţie de datele ştiinţifice şi de recomandările EMA şi OMS care va fi abordarea, într-adevăr, la pacienţii care – de pildă – au făcut o singură doză cu vaccinul de la Johnson&Johnson sau care au făcut prima schemă de vaccinare cu serul AstraZeneca, adică unul bazat pe vectori virali. Aşteptăm recomandările EMA şi OMS penrtru a vedea dacă se menţine acelaşi tip de vaccin sau se recomandă administrarea unui vaccin pe bază de ARN mesager”, a mai spus col.dr. Valeriu Gheorghiţă. 
 

România va avea festivaluri cu 75.000 de participanţi la debutul valului 4 

Guvernul relaxează măsurile anti-COVID de la 1 august. În funcţie de incidenţa cazurilor, la festivaluri în aer liber pot participa până la 75.000 de oameni testaţi, vaccinaţi sau trecuţi prin COVID. În aceleaşi condiţii, nunţile şi botezurile se pot desfăşura cu până la 400 de invitaţi. În localităţile cu incidenţa sub 2 la mie, cluburile şi barurile pot funcţiona la capacitate maximă, potrivit hotărârii Consiliului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
 
La festivaluri vor fi lăsate să intre persoanele vaccinate şi cele care prezintă rezultate negative (test RT-PCR efectuat cu maximum 3 zile înainte sau test rapid antigen efectuat cu 24 de ore înainte), precum şi cei care au trecut prin boală şi se află între a 15-a şi a 180-a zi de la diagnosticarea cu COVID-19.
 

Controversa 

Decizia de a permite organizarea marilor concerte inclusiv cu persoane care au trecut prin boală, dar au anticorpi doar pentru tulpinile precedente, nu şi faţă de Delta, este una controversată. Asta deoarece specialiştii spun că una din două persoane nevaccinate care au făcut COVID-19 cu tulpinile iniţiale riscă să se reinfecteze cu tulpina Delta. De exemplu, în Marea Britanie – acolo unde valul 4 al pandemiei se manifestă deja, iar tulpina Delta este dominantă –, mai mult de jumătate dintre persoanele infectate cu varianta indiană erau nevaccinate, iar dintre acestea 63% au ajuns la spital. 
 
În Hotărârea nr. 50 din 26.07.2021 a CNSU, privind propunerea adoptării unor măsuri de relaxare în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, se mai arată că este permisă de la 1 august organizarea spectacolelor în aer liber, în limita a 2.500 de locuri, în condiţiile în care se pot organiza şi marile festivaluri.
 

Nuntă cu 400 de petrecăreţi, dacă toţi au imunitate 

De asemenea, se propune ca organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri) să fie permisă, cu un număr de maximum 400 de persoane în interior şi cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană în ele/localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 2/1.000 de locuitori, în intervalul orar 5.00-2.00 şi dacă toţi participanţii sunt vaccinaţi, sunt testaţi la zi sau au trecut prin boală. În schimb, doar cei vaccinaţi pot avea acces în cluburi, discoteci, baruri şi săli de jocuri până la 70% din capacitatea maximă a spaţiilor închise.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările