Cine câştigă lupta din BOR: radicalii sau reformiştii?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului
Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului

Ies la iveală tot mai des divergenţele din interiorul Bisericii Ortodoxe Române şi în paralel se întrezăreşte speranţa unei schimbări.

Criticile primite de Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului din partea Patriarhiei sunt doar ultimele semne ale bătăliei care are loc în interiorul BOR. Consecinţele acestor mustrări ar putea avea efecte imediate, fiindcă Universitatea Ovidius din Constanţa discută astăzi acuzaţiile de plagiat acoperite de Teodosie în cazul doctoranzilor săi.

Totul a început de la scrisoarea publicată de G4Media prin care Patriarhia respingea cererea arhiepiscopului din Constanţa de ridicare a Arhiepiscopiei Tomisului la rangul de mitropolie şi care se încheia cu reproşuri clare împotriva lui Teodosie, care a devenit în ultimul an o vedetă mediatică. 

Cei care cunosc intimitatea discuţiilor dintre liderii BOR susţin că între Patriarhul Daniel şi Arhiepiscopul Tomisului ar exista dezacorduri mai vechi şi că la întrunirea Sinodului din februarie, Patriarhul i-ar fi explicat lui Teodosie că BOR nu este în opoziţie cu statul. Nu e nimic nou, în această explicaţie, care exprimă un concept vechi definit de bizantini prin termenul grec „simfonia”, care înseamnă „acord”. Este vorba despre complementaritatea care ar trebui să existe între stat şi biserică şi despre respectul mutual dintre cele două. În plus, în societăţile democratice toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, inclusiv reprezentanţii clerului. 

Orice divergenţă între stat şi biserică se rezolvă, potrivit acestei tradiţii, prin negociere, în aşa fel încât lucrurile să fie acceptabile pentru ambele părţi. De aceea, răzvrătirea lui Teodosie împotriva normelor pentru combaterea pandemiei şi împotriva vaccinului anticoronavirus a aruncat asupra întregii Biserici o undă de neîncredere din partea populaţiei, care se teme de boală şi pentru care imunizarea în masă este o formă de protecţie pe termen lung. Teodosie nu a fost singurul negaţionist în perioada pandemiei, ci doar cel mai vocal. Episcopul Ignatie al Huşilor s-a opus şi el destul de vehement Patriarhului atunci când acesta a vrut să impună împărtăşirea credincioşilor cu linguriţe aduse de acasă, după ce Institutul Naţional de Sănătate Publică a cerut folosirea tacâmurilor de unică folosinţă.

Mulţi preoţi, înalţi prelaţi şi teologi s-au opus acestei idei, ceea ce l-a făcut în cele din urmă pe Daniel să facă un pas în spate. Nici în privinţa schimbării ritualului botezului, reformiştii din BOR nu au avut mai mult succes. Dezbaterea a pornit în luna februarie, în urma dramei din Suceava, unde un copil de şase săptămâni a intrat în stop cardiac când a fost scufundat în apă la slujba de botez. Imediat, arhiepiscopul Calinic al Argeşului şi Muscelului a trimis o circulară în judeţ prin care le cerea preoţilor să evite total scufundarea copiilor în apă. Ierarhii radicali ai BOR, în frunte cu acelaşi Teodosie s-au opus şi de această dată, iar Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis că acest ritual nu se schimbă.

Ierarhii conservatori din interiorul BOR au preferat să încalce legile pandemice sub pretextul dogmei, unii pe tăcute, alţii dându-se în spectacol. Nici moralitatea lor nu e sfântă, de aceea Calinic, arhiepiscopul Sucevei şi Botoşaniului a ţinut slujbe alături de fostul episcop de Huşi, Corneliu Bârlădeanu, căruia i s-a retras acest drept, fiindcă este cercetat pentru agresiune sexuală împotriva minorilor.

Mitropolitul Teofan al Moldovei, care a fost mâna dreaptă a fostului patriarh, Teoctist, a părut să fie şi el un sceptic al pandemiei. Teofan e considerat favorit la scaunul patriarhal, cu o pregătire academică serioasă făcută la Paris înainte de căderea comunismului. Mitropolitul de la Iaşi  a fost o vreme responsabil cu relaţiile externe ale BOR şi a rămas din acea perioadă un admirator al Bisericii Ortodoxe Ruse

Între timp, această funcţie de ministru de Externe al BOR a fost preluată de Nifon, mitropolitul Târgoviştei un alt filorus, care făcea rapoarte de la Londra înainte de 1989 despre Regele Mihai şi despre Ioan Raţiu.

Biserica Ortodoxă Română se află, aşadar, într-un echilibru precar între liderii ei luminaţi, cum sunt Calinic Argeşeanul sau vicarul Ionuţ Corduneanu, unul dintre apropiaţii patriarhului, printre puţinii care s-au opus implicării Bisericii în sprijinirea Referendumului pentru Familie şi tradiţionaliştii radicali, reprezentaţi mai cu seamă de Teodosie Tomitanul, care prin excesele sale de toate felurile, inclusiv cele la limita legalităţii, riscă să compromită idealurile Bisericii, dacă liderii ei nu au răspunsuri potrivite pentru lipsa lui de cumpătare.

Sabina Fati - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite