Cifrele testărilor COVID-19 încaieră autorităţile. „Fiecare judeţ se zbate să comunice cât mai puţin”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Judeţele care testează puţin raportează o rată de infecţie mai mică
Judeţele care testează puţin raportează o rată de infecţie mai mică

Publicarea de către Ministerul Sănătăţii a unor cifre mai detaliate despre testările pentru depistarea celor infectaţi cu SARS-CoV-2 l-a nemulţumit pe premierul Florin Cîţu. Experţii susţin însă că e nevoie de mai multă transparenţă din partea celor care guvernează pentru a recâştiga încrederea şi conformarea publicului la măsurile antipandemie.

Reamintim că, de joia trecută, Ministerul Sănătăţii publică pe pagina data.gov.ro date referitoare la pandemie şi vaccinare. Iniţiativa ministrului Vlad Voiculescu l-a înfuriat pe premier, care a ameninţat cu trimiterea Corpului de control la Ministerul Sănătăţii pentru a verifica dacă au fost obţinute avizele obligatorii din partea STS privind publicarea datelor legate de numărul de teste COVID efectuate pe fiecare judeţ.

Testezi mai puţin, rată de infectare mai mică

Potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătăţii, judeţele în care au fost prelucrate cele mai puţine teste în ultima săptămână sunt şi cele care au cele mai scăzute rate de incidenţă. Prin urmare, acestea nu riscă impunerea unor restricţii. De exemplu: în judeţul Giurgiu, unde pe 7 martie au fost prelucrate 88 de teste – cu o medie de 170 de teste pe zi în perioada 1-6 martie, incidenţa este de 1,88 la mia de locuitori. Alt exemplu: judeţul Tulcea a efectuat tot pe 7 martie 78 de teste, cu o medie de 323 şi o incidenţă rezultată de 0,95 la mia de locuitori. 

În judeţele unde se testează mult, cum este Timişul, cu 657 de teste pe 7 martie şi o medie de 2.026 de teste în decurs de o săptămână, incidenţa a sărit la 5,43, în timp ce în municipiul Bucureşti incidenţa este de 3,04. Alt exemplu de judeţ care testează mult este Clujul, cu 461 de teste pe 7 martie, o medie de 1.519 şi o rată de incidenţă de 3,39.

Luni, pe pagina sa de Facebook, ministrul Vlad Voiculescu explicat faptul că, pentru prima oară, au fost furnizate publicului informaţii de interes public, absolut fireşti şi nefiltrate. „Vorbim de date privind pandemia, defalcate pe judeţe şi pe centre de vaccinare”, a punctat Voiculescu.

„Fiecare judeţ se zbate să comunice cât mai puţin”

În opinia medicului şi cercetătorului Octavian Jurma, cifrele publicate de Voiculescu sunt extrem de utile. „Fără a avea măcar nivelul de testare pe judeţe nu avem nici cea mai vagă idee dacă un judeţ se află în scenariul verde sau nu. Singurul loc în care pandemia se măsoară corect este în judeţul Timiş şi în Timişoara, motiv pentru care vedem că oraşul a intrat în carantină, pe bună dreptate. Întrebarea este: restul ţării este mai degrabă ca Timişoara sau Timişoara este oaia roşie? Excepţia?”, explică dr. Jurma. 

Datele publicate la presiunea lui Voiculescu de către Ministerul Sănătăţii demonstrează că ţara mai degrabă este ca Timişoara, mai spune dr. Jurma. „Probabil că suntem într-o situaţie în care dacă datele s-ar măsura corect, am descoperi că ar trebui să carantinăm întreaga ţară. Şi, practic, aici este miza politică, pentru că fiecare judeţ se zbate să comunice cât mai puţin. Acum, acest lucru se poate face doar prin scăderea numărului de teste. Avem, din păcate, o bătălie care s-a politizat pe calitatea şi realitatea cifrelor care se publică oficial”, mai spune medicul. 

În al doilea rând, există un semn de întrebare pe care îl avem de mai mult timp. „Faptul că Ministerul de Interne are o mare parte din răspunderea pe măsurarea şi comunicarea pe zona epidemiologică. Militarizarea – între ghilimele – a procesului de comunicare, faptul că-ţi trebuie aprobarea STS pentru că aceste date sunt secrete. Eu sunt unul dintre cei care, de foarte mult timp, cere numărul de teste şi nu l-am obţinut decât foarte greu, decesele sunt incluse, deci, avem o mulţime de date foarte importante şi valoroase, pentru că, indiferent de ce greşeli facem în această pandemie şi în acest val, putem face mai bine în valul următor dacă ştim ce s-a întâmplat în valul precedent”, subliniază dr. Jurma. 

Problema cea mai mare pe care o sesizează specialistul, în lipsa transparenţei, este faptul că se pierde acest contract social între conducerea ţării şi societatea civilă. „Adică oamenii sunt îndemnaţi să respecte nişte reguli despre care ei nu au încredere că sunt luate după nişte cifre pe care ei le pot verifica. Chiar şi în Timişoara decizia de carantină nu s-a luat transparent. Noi nu ştim ce date au fost luate în considerare”, mai spune medicul. Iar lipsa de încredere în datele furnizate duce la lipsa de conformare. „Suntem în situaţia în care conformarea punitivă nu mai poate fi impusă. O comunicare transparentă va duce la recâştigarea încrederii în autorităţi şi la formarea unui parteneriat. Dacă nu suntem împreună, nu vom învinge această pandemie. Şi suntem la începutul valului al treilea, care se anunţă mult mai serios decât valul al doilea pentru simplul fapt că intrăm cu secţiile de ATI şi spitalele aproape pline. Nu avem rezerve funcţionale”, subliniază specialistul.

Plus că România foloseşte un indicator pe care nimeni nu-l mai foloseşte în Europa - incididenţa la mia de locuitori. „Toată lumea raportează la suta de mii de locuitori. Asta ne împiedică să ne raportăm simplu la ce se întâmplă în alte ţări. În Germania, de exemplu, se vorbeşte de 50 de cazuri la suta de mii de locuitori. Dacă traducem asta în indicatorul românesc, înseamnă că germanii se uită la relaxare abia după ce coboară la 0,5 la mie”, atrage atenţia dr. Octavian Jurma.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite