CIA a primit undă verde la operaţiuni în Libia

Trupele speciale adună informaţii despre armata libiană şi îi ajută pe rebeli. Operaţiunea a fost autorizată de preşedintele SUA, Barack Obama. Mai multe depozite de muniţie ale forţelor guvernamentale au fost distruse în urma bombardamentelor britanice şi americane.  

Preşedintele american, Barack Obama, a semnat un document prin care a autorizat operaţiuni secrete ale CIA în Libia, relatează Reuters, citând oficiali guvernamentali americani sub acoperirea anonimatului. Documentul ar fi fost semnat în urmă cu două sau trei săptămâni, notează agenţia de presă, care a verificat informaţia din patru surse. În 2009, Obama a dat CIA o autorizaţie similară în Yemen, în cadrul luptei antiteroriste.

Citiţi şi:

Ministrul de externe libian Moussa Koussa a fugit în Marea Britanie după ce a demisionat din guvern

Ajutoare pentru rebeli: arme şi bani

Casa Albă nu confirmă niciodată astfel de informaţii. Potrivit lui Bruce Riedel, fost expert al CIA în Orientul Mijlociu, autorizaţia nu permite şi înarmarea rebelilor, pentru acest lucru fiind nevoie de o altă autorizaţie specială. Obama a declarat pentru NBC că nu exclude posibilitatea înarmării rebelilor. Agenţiile de informaţii au încă multe nelămuriri referitoare la identitatea rebelilor şi a liderilor lor, iar trupele speciale au misiunea de a aduna date în acest sens. „Chestiunea antrenării şi furnizării de armament necesită cunoaşterea identităţii rebelilor", a precizat Riedel. Potrivit postului NPR, o echipă mică de agenţi CIA, împreună cu foşti militari libieni, antrenează circa 30.000 de tineri „pentru a le îmbunătăţi disciplina, comunicarea şi pentru a-i transforma într-o forţă coerentă de luptă". 

Precedentul afgan

„Armata libiană este familia noastră“ – protest pro-Gaddafi

Membrii Congresului şi-au exprimat îngrijorarea faţă de eventuala prezenţă a trupelor speciale americane în Libia. Unii dintre ei şi-au adus aminte că armele furnizate de SUA şi Arabia Saudită mujahedinilor care luptau împotriva ocupaţiei sovietice în Afganistan la sfârşitul anilor '80 au ajuns în cele din urmă în mâinile forţelor antiamericane din această ţară. Există temeri că scenariul se poate repeta în Libia, în cazul în care Washingtonul nu ştie clar cu cine are de-a face. „Trebuie să ştim mai multe despre opoziţie înainte de a-i furniza arme", a declarat republicanul Mike Rogers, preşedintele Comitetului pentru servicii secrete al Camerei Reprezentanţilor. Ieri, secretarul Apărării, Robert Gates, a refuzat să comenteze ştirea. „Nu pot să vorbesc despre activităţile CIA, dar pot să vă spun că preşedintele a fost foarte ferm când s-a referit la faptul că niciun soldat american nu va călca în Libia", a declarat Gates în faţa unei comisii parlamentare.

Depozite de muniţie, distruse

Rachetele de pe navele SUA au ţintit depozitele de muniţii

„În ceea ce priveşte antrenarea şi consilierea rebelilor, sincer vorbind, sunt alte ţări care ar putea face acest lucru", a mai adăugat secretarul Apărării. Bombardiere britanice GR4 Tornado şi americane B1 Lancer au distrus într-un raid 40 de buncăre cu muniţie. Din cauza raidului, mai multe unităţi ale armatei, în special forţele care asediază Misrata, au rămas fără muniţie.

„Cu lovituri atât de precise, lovim forţele lui Gaddafi exact acolo unde le doare, limitându-le liniile de aprovizionare şi capabilitatea de a omorî propriii lor civili", a declarat, mândru, ministrul britanic al Apărării, Liam Fox. „Muniţia va deveni o problemă tot mai importantă. Capacitatea de a transporta muniţie pe distanţe de 650-800 de kilometri este restrânsă", a declarat o sursă britanică, citată de „Daily Express".

Fuga la Londra

Pe măsură ce bombardamentele coaliţiei internaţionale provoacă pagube importante armatei libiene, preşedintele Muammar Gaddafi rămâne tot mai singur. Purtătorul de cuvânt al liderului libian, Moussa Ibrahim, a confirmat ieri demisia ministrului de Externe, Moussa Koussa, afirmând că acesta are permisiunea de a părăsi ţara pentru a primi îngrijiri medicale în Tunisia.

Ministrul de Externe „trădător“, Moussa Koussa

Destinaţia finală a lui Koussa nu a fost însă Tunisia, ci Marea Britanie. Potrivit Ministerului britanic de Externe, Moussa Koussa a sosit pe Aeroportul Farnborough din sud-estul Marii Britanii, la 30 martie, venind din Tunisia. Pe de altă parte, Moussa Ibrahim a dezminţit informaţiile potrivit cărora alte personalităţi cum ar fi şeful serviciilor de informaţii externe, Abu Zeid Durda, şi preşedintele Parlamentului, Mohammed Zwei, ar fi fugit din ţară pentru a merge tot în Tunisia.

Oraşul „minat"

Forţele guvernamentale au plasat mine antitanc şi mine antipersonal în jurul Ajdabiya, est, oraş în care controlul a fost recâştigat de opoziţie. Geniştii au descoperit 24 de mine antitanc şi circa 40 de mine antipersonal la câţiva metri de drumul ce leagă Ajdabiya de Benghazi.  

Ploaie acidă în Bulgaria

O ploaie acidă a căzut, miercuri, peste mai multe oraşe din Bulgaria, a anunţat Institutul Naţional de Meteorologie. Ploaia nu are legătură cu scurgerile nucleare de la Fukushima, ci cu bombardamentele din Libia, întrucât norii s-au format în zona Mării Mediterane şi a Italiei, susţin meteorologii bulgari. Cel mai ridicat nivel de aciditate l-a avut ploaia din zona oraşelor Vidin, la graniţa cu România, şi Kamobat. Vecinii de la sud de Dunăre s-au mai confruntat cu ploi acide în 1999, după ce NATO a bombardat Iugoslavia.

O nouă ordine regională

Turcia, care va face parte din Grupul de Contact privind Libia, şi-a exprimat dorinţa stabilirii unei viziuni clare asupra viitorului Libiei. Ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, a explicat că Ankara vrea o Libie sigură şi liberă, în care să aibă loc alegeri democratice. Davutoglu a spus că nu numai Libia, ci şi Siria, Egipt, Tunisia, Bahrain şi Yemen îi provoacă „nopţi nedormite". „Ca turci, simţim că destinul regiunii este destinul nostru. Chiar şi un muncitor sau un ţăran din Tunisia sau Yemen este la fel de important pentru noi ca un cetăţean turc", a declarat ministrul de Externe.

„Dacă va fi nevoie, vom lucra fără întrerupere pentru o nouă ordine regională bazată pe securitate comună, interdependenţă economică, prosperitate şi multiculturalism. Acesta este scopul nostru", a explicat şeful diplomaţiei turce pentru BBC. Referitor la evenimentele din Siria, Ahmet Davutoglu este optimist că preşedintele Bashar Al-Assad va şti să accelereze procesul de reformă şi să împiedice apariţia riscului destabilizării regiunii.