Ceauşescu îl aduce pe Pamfil Şeicaru la Bucureşti!

Sub acest semn, el n-avea cum să nu aprecieze politica lui Nicolae Ceauşescu de ieşire a ţării de sub stăpânirea Moscovei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pamfil Şeicaru a fost la Bucureşti incognito, pe vremea lui Ceauşescu!
Până nu demult era doar un simplu zvon, o părere de cafenea sau o ipoteză lansată cu maximă circumspecţie de intelectuali şi cu deplină convingere de cei care nu şi-au luat Bacalaureatul.

Acum, după apariţia numărului pe luna iunie al revistei „Historia", e o certitudine.

Cel mai mare gazetar dintre cele două războaie, condamnat la moarte în contumacie de comunişti în ceea ce s-a numit Procesul Criminalilor de Gândire (22 mai - 4 iunie 1945), a vizitat România, în cel mai mare secret,  între 20 şi 28 august 1977.

La invitaţia lui Nicolae Ceauşescu, am putea spune, socotind că, deşi nu l-a primit în audienţă, Conducătorul a coordonat întreaga operaţiune.

Autorul acestei descoperiri senzaţionale e istoricul şi publicistul Florian Bichir.
La capătul unei investigaţii în arhivele CNSAS, dar şi în lumea celor implicaţi în operaţiune, Florian Bichir a pus temeliile unei cărţi. Din ea, autorul a dat spre publicare  revistei „Historia" în premieră absolută Dosarul Venit în ţară în secret, Pamfil Şeicaru solicită o audienţă lui Ceauşescu.

Aşa cum se întrezăreşte din documentele reproduse în „Historia" şi se va vedea pe larg din carte, venirea lui Şeicaru la Bucureşti e rezultatul unei acţiuni complexe a Securităţii, la ordinul lui Ceauşescu, de seducere a marelui exilat. S-a purces mai întâi la graţierea lui Pamfil Şeicaru, prin Decretul Consiliului de stat nr. 977 din 12 decembrie 1966 pentru condamnarea la moarte prin Sentinţa din 4 iunie 1945 dată de Tribunalul Poporului.

A fost apoi ajutat financiar să publice articole şi cărţi favorabile politicii româneşti a lui Nicolae Ceauşescu de independenţă faţă de Moscova.

Documentele reproduse în „Historia" dovedesc un adevăr despre care istoricii obiectivi au scris, polemizând cu istorii propagandişti anticomunişti.

Prin anumiţi ofiţeri şi prin anumite acţiuni, Serviciul secret românesc a fost, în planul inteligenţei şi subtilităţii, egal cu serviciile secrete ale marilor puteri din anii Războiului Rece.

Dosarul tipărit de Florian Bichir în „Historia" va stârni inevitabile controverse previzibile într-o lume intelectuală stăpânită de patimi balcanice. Unii îl vor condamna pe Pamfil Şeicaru pentru ceea ce ei vor numi colaborarea cu odioasa Securitate. Alţii vor descoperi în episodul senzaţional, Pamfil Şeicaru în secret la Bucureşti, o nouă dovadă a politicii înţelepte a lui Ceauşescu.

Noi credem însă că Dosarul  trebuie să fie punct de plecare pentru o analiză rece, lucidă, a relaţiei dintre marele gazetar şi regimul de la Bucureşti.

În comentariul său la documente, Florian Bichir marchează o primă tentativă de a proceda astfel.

Sunt de acord cu teza tânărului autor că între Pamfil
Şeicaru şi Nicolae Ceauşescu a fost o notă comună, care explică  în ultimă instanţă apropierea dintre politicianul comunist şi gazetarul anticomunist: Suspiciunea faţă de Moscova.

Prin scrierile sale din exil, multe dintre ele superioare textelor gazetăreşti din ţară, Pamfil Şeicaru n-a făcut altceva decât să-şi exprime neliniştea sa dintotdeauna faţă de pericolul întruchipat pentru români de Rusia, indiferent de cine s-ar afla la Kremlin: ţar, prim-secretar, preşedinte.

Sub acest semn, el n-avea cum să nu aprecieze politica lui Nicolae Ceauşescu de ieşire  a ţării de sub stăpânirea Moscovei.

Din complexul politicii angajate de  Ceauşescu, Pamfil Şeicaru a pus între paranteze comunismul pentru a se opri asupra independenţei.

La rându-i, Nicolae Ceauşescu a desprins din complexa activitate a lui Pamfil
Şeicaru doar antisovietismul, punând între paranteze anticomunismul.

O realitate sesizată de Florian Bichir şi care poate fi punct de plecare pentru o radiografie obiectivă a relaţiei lui Nicolae Ceauşescu cu marii români din exil.

Aşa cum Dosarul publicat de „Historia" poate fi punct de plecare pentru o spectaculoasă redescoperire a uneia dintre marile personalităţi ale jurnalisticii româneşti.

Volumul lui Florian Bichir e programat să vadă lumina tiparului spre sfârşitul anului.

Semn al interesului faţă de Pamfil Şeicaru, nu peste multă vreme urmează să apară în librării cartea lui George Stanca „Pamfil Şeicaru" - „Şantajul şi etajul"- între legendă şi adevăr, variantă publicistică a unei lucrări de doctorat.

Pentru tinerii jurnalişti de azi, readucerea gazetarului Pamfil Şeicaru în prim-plan poate fi dovada că scrisul la gazetă nu e întotdeauna condamnat efemerităţii.

Ion Cristoiu este scriitor şi jurnalist, autor al mai multor cărţi de proză, de studii de istorie literară şi de eseuri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: