72% dintre români recunosc că nu sunt bine informaţi în privinţa drepturilor pe care le au, dar 80% dintre ei consideră că în România le sunt încălcate drepturile civile. Acelaşi procent dintre conaţionali a auzit de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deşi foarte puţini pot enumera drepturile prevăzute în Convenţie. Instituţiile menţionate de respondenţi că încalcă cel mai frecvent drepturile omului în România sunt: Guvernul României (62%), instanţele de judecată (60%), Parlamentul şi sistemul de sănătate (57%) şi administraţia locală (50%).

Acestea sunt rezultatele primului studiu naţional privind percepţia românilor asupra drepturilor lor, realizat de IRES la solicitarea APADOR-CH, în cadrul proiectului „Cunoaşte-ţi şi revendică-ţi drepturile”.

Cele mai menţionate drepturi ale omului, în cadrul sondajului, sunt: dreptul la liberă exprimare (18%), dreptul la viaţă (12%), dreptul la muncă (9%) şi dreptul la libertate şi siguranţă (8%). Într-o proporţie redusă sunt menţionate dreptul la sănătate (5%), dreptul de vot (4%), dreptul la educaţie (4%) şi dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie (4%). Respondenţii au menţionat drepturi care nu există în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaştere pe tema drepturilor omului.

Printre drepturile cele mai încălcate, oamenii au enumerat: dreptul de a fi judecat echitabil (61%), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară ( 59%) şi dreptul de protecţia a proprietăţii (58%).

Deşi discriminarea este percepută ca un fenomen puternic în România, 36% dintre respondenţi declarând că s-au simţit discriminaţi, nu există o cunoaştere clară a procedurii de reacţie în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura. Ca percepţie, cele mai discriminate categorii de persoane sunt persoanele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67%), persoanele infectate cu HIV (66%), persoanele de etnie romă (65%), persoanelecu handicap (63%) şi femeile (50%).

Printre instituţiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului, în opinia respondenţilor, se numără preşedintele României (49%), poliţia (49%), avocatul poporului (45%) şi instanţele de judecată (42%).

Dacă ar trebui să-şi revendice drepturile încălcate, oamenii spun că s-ar adresa totuşi unor persoane/instituţii de încredere, cum ar fi: poliţistul (44%), avocatul (23%) şi jurnalistul (12%).

Experienţa APADOR-CH de mai bine de 20 ani relevă faptul că majoritatea cetăţenilor nu au cunoştinţe elementare despre drepturile civile şi că acelora, puţini, care sunt conştienţi că li se încalcă unele drepturi, le lipsesc informaţiile şi/sau resursele pentru a remedia problema. Această ipoteză, bazată pe experienţă directă de lucru cu cetăţenii, nu era însă documentată statistic, subiectul drepturilor omului nefiind abordat în analize sociologice derulate în România până la acest moment. Studiul IRES confirmă experienţa APADOR-CH.

De aceea APADOR-CH a lansat azi primul site dedicat drepturilor omului – drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziţia cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştilor în domeniul juridic informaţii utile şi studii de caz care să ajute la mai buna cunoaştere a drepturilor civile în România şi implicit la respectarea lor.

Site-ul este organizat pe patru direcţii: Instanţele naţionale/ Cum te adresezi la CEDO/ Executarea deciziilor CEDO/ şi un modul de Consiliere online, unde specialiştii APADOR-CH vor răspunde întrebărilor vizitatorilor.

Site-ul este activ şi va fi actualizat permanent, ţintind să devină principala sursă de informare în domeniul drepturilor omului în România.

Studiul sociologic integral poate fi accesat şi descărcat de pe site-ul drepturicivile.ro


Proiectul „Cunoaşte-ţi şi revendică-ţi drepturile” este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.