Ce şanse are unificarea datelor la care este sărbătorit Paştele. Cum a fost primită propunerea Papei Francisc

Ce şanse are unificarea datelor la care este sărbătorit Paştele. Cum a fost primită propunerea Papei Francisc

Papa Francisc vrea ca ortodocşii şi catolicii să sărbătorească Paştele în aceeaşi zi

Papa Francisc propune stabilirea unei date comune a Paştelui, pentru ca ortodocşii şi catolicii să poată sărbători în aceeaşi zi Învierea lui Isus. Mai exact, vineri seara la cea de-a treia Reculegere Mondială a preoţilor, suveranul Pontif a afirmat, că Biserica Catolică este dispusă să stabilească o dată fixă pentru Paşte, în aşa fel încât Învierea lui Isus să poată fi sărbătorită simultan de toţi creştinii – catolici, protestanţi sau ortodocşi.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Trebuie să găsim un acord” pentru o dată comună, a spus Francisc care a precizat că pentru realizarea acestui obiectiv este nevoie să se ajungă la un acord între biserici. De exemplu, anul viitor, între Paştele Catolic şi cel Ortodox va fi o diferenţă de cinci săptămâni. „Biserica Catolică este dispusă să renunţe la data determinată pentru Duminica Paştelui, adică în prima Lună plină după echinocţiul de primăvară”, a declarat Papa Francisc, sugerând a doua duminică a lunii aprilie pentru Paştele comun.
 
Constatând că fenomenul de Lună Plină se produce tot mai târziu în timpul anului, suveranul Pontif a făcut şi o glumă: „În 60 de ani riscăm să sărbătorim Paştele în luna august”. 
 
Modul de calculare a datei Paştelui a fost stabilit în anul 325, de conciliul de la Niceea, condus de împăratul Constantin cel Mare. Însă bisericile, cea catolică şi cea ortodoxă, interpretează diferit regulile şi, de aceea, datele la care se stabileşte sărbătoarea diferă de cele mai multe ori. 
 
„În principiu, sistemul de stabilire a datei Paştelui este la fel, numai că diferă calendarul folosit, gregorian şi cel iulian. Sistemul este foarte simplu: este prima duminică cu Lună Plină după echinocţiul de primăvara. Problema este, şi aici intervine deruta, că echinocţiul de primăvară ţine de calendar, nu ţine nici de fazele lunii, nici de altceva. Şi atunci depinde ce calendar foloseşti. Pentru că acolo a fost problema, s-a constatat că, de fapt, în timp, echinocţiul calendaristic nu mai coincidea cu echinocţiul astronomic, că nu mai pica la aceeaşi dată. Pentru a se readuce coincidenţa la locul ei, s-a hotărât îndreptarea calendarului în două etape: mai întâi s-au suprimat 3 zile şi apoi încă 10. 
 
Ultima a fost decisă de Papa Grigorie, de aici vine şi numele calendarului gregorian. Pentru că decizia a fost luată de Papă unii au înţeles că de fapt adoptăm o decizie a Papei şi au refuzat să treacă la noul calendar. Noi din spirit de unitate am păstrat vechea pascalie, că aşa se cheamă metoda prin care se alege Paştele. Şi ea este consemnată, se stabileşte de la an la an, există un tabel cu Pascalia pe 5, pe 10, pe 15, pe 100 de ani, pe cât este cazul, dar asta ţine de astronomie. Dar pentru că astronomia nu mai coincidea cu măsurarea omului, au făcut îndreptarea, este o chestie matematică”, a explicat preotul Eugen Tănăsescu.
 

Ortodoxia, Papa şi data Paştelui

de Eugen Tănăsescu, preot
 
Cine a spus că Papa Francisc a fost ales pentru a revigora imaginea problematică a Bisericii Catolice a avut mare dreptate. Dar mi-e teama că doar imaginea. Lângă multele afirmaţii referitoare la unificarea Bisericilor mai apare una: stabilirea Paştelui la o dată comună. Ce se ascunde în spatele afirmaţiei?
 
Propunerea Papei Francisc nu este deloc originală, aşa cum a titrat mai toată presa. În luna aprilie, Papa Tawadros al II-lea al Bisericii Copte a Alexandriei i-a propus Papei Francisc stabilirea unei date comune a Paştelui pentru toate Bisericile creştine, susţinând că aceasta este o urgenţă, în special pentru comunităţile creştine din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, care, datorită multiconfesionalităţii locului, sărbătoresc Paştele la date diferite.
 
Răspunsul de atunci al Nunţiului Apostolic din Egipt, Arhiepiscopul Paul Gobel, a fost o invitaţie adresată Papei Tawadros II de a trimite o delegaţie a Bisericii Copte la Adunarea Episcopilor Catolici ce se va desfăşura în Octombrie la Roma.
 
Cum însă Papa Francisc a declarat deseori că este nevoie de o unificare a Ortodoxiei şi Catolicismului, ideea i-a plăcut, drept pentru care propunerea a fost trimisă către doi lideri importanţi ai Ortodoxiei: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I (cu care, reamintesc, Papa a avut o întâlnire mai mult decât protocolară) şi Patriarhul Rusiei, Kiril.
 
Rămâne de văzut şi ce răspuns va primi propunerea. Deşi este una din chestiunile minore ale diferendelor dintre Ortodoxie şi Catolicism, problema calendarului a generat polemici chiar în sânul Ortodoxiei, odată cu adoptarea calendarului pe linie civilă.
 
În 1923, Congresul interortodox din Constantinopol a adoptat calendarul gregorian, însă nu fără polemici, unii ortodocşi crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forţată cu Catolicismul. Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis ca fiecare Patriarhie să treacă la calendarul gregorian când va crede de cuviinţă. 
 
Au adoptat îndreptarea Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Română (octombrie 1924), Patriarhia Antiohiei, Bisericile din Grecia, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda. Bulgaria şi Arhiepiscopia Ciprului. Nu au îndreptat calendarul încă Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, la care se adaugă mânăstirile de la Muntele Athos.
 
De aceea, data Paştelui Ortodox se sărbătoreşte în toată Ortodoxia după vechiul calendar iulian, chiar şi pentru Patriarhiile care au în uz calendarul gregorian, în scopul păstrării unităţii liturgice a Ortodoxiei.
 
Aşadar, unificarea datei Paştelui se poate realiza doar printr-o alternativă:
 
1. Fie întreaga Ortodoxie va renunţa la stabilirea datei Paştelui după calendarul iulian şi îl va folosi pe cel gregorian astfel încât să coincidă cu Paştele Catolic. Cum însă unii ortodocşi încă mai văd în îndreptarea calendarului o erezie, această soluţie va lua foarte mult timp pentru a lămuri problema. 
 
2. Fie Catolicismul, deşi foloseşte calendarul gregorian, va face o excepţie, asemenea Patriarhiilor care folosesc deja calendarul gregorian, şi va stabili data Paştelui după calendarul iulian, pentru a coincide cu Paştele Ortodox. Această soluţie pare puţin probabilă, din moment ce Papa Francisc, atunci când a mai vorbit de unificarea Bisericilor,  a spus că „nu vrea să impună o anumită cerinţă”. Aceasta, în limbajul codificat al diplomaţiei bisericeşti, înseamnă că, de fapt, Biserica Catolică nu este dispusă să renunţe la modificările pe care le-a făcut după Marea Schismă, pentru a reveni în sânul Ortodoxiei.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările