Ce prevede Ordinul care a provocat criza din Coaliţie şi a dus la demiterea ministrului Sănătăţii. Analiza experţilor

Ce prevede Ordinul care a provocat criza din Coaliţie şi a dus la demiterea ministrului Sănătăţii. Analiza experţilor

Harta incidenţei pe judeţe realizată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. Imagine: UBB-FSEGA

Pentru municipiile cu peste 100.000 de locuitori se vor avea în vedere şapte criterii pentru instituirea carantinei zonale, între care numărul de teste, rata de pozitivare, incidenţa, gradul de ocupare a paturilor, dar şi trendul în ultimele 14 zile. Cel puţin aşa prevede un nou Ordin dat de ministrul demis al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, publicat marţi seara în Monitorul Oficial şi revocat de premierul Cîţu miercuri seara.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

UPDATE ora 21:00 Decizia luată de Florin Cîţu, în calitate de ministru interimar al Sănătăţii, a fost publicată în Monitorul Oficial. În Monitorul Oficial nr 391 de miercuri seară a fost publicat Ordinul pentru revocarea Ordinului 506/ 2021. 

„Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 506/2021 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr. 382, din 13 aprilie 2021, se abrogă”, este decizia publicată în Monitorul Oficial. 

UPDATE ora 20:19 Surse politice au declarat că premierul Florin Cîţu a decis să revoce ordinul prin care erau modificaţi indicatorii pentru institutirea carantinei.


Ce prevedea ordinul revocat

Carantina zonală ar urma să înceteze în momentul în care rata de infectare scade sub 3 la mie.

În rest, dacă Ordinul rămâne în vigoare, toate localităţile urmează să ţină cont în mod cumulativ de următoarele criterii, valabile indiferent de numărul locuitorilor: 
 
  • Rata de incidenţă cumulată în 14 zile
  • Trendul incidenţei cumulate pentru ultimele 14 zile
  • Număr de cazuri din focare/nr. total cazuri din UAT
  • Grad de ocupare a paturilor ATI în judeţ
  • Grad de ocupare a paturilor destinate pacienţilor cu COVID-19 în judeţ.
 
În funcţie de aceste criterii, localităţile acumulează un punctaj pe o scară de 1 la 100, iar toate care depăşesc 60 de puncte sunt bune de carantinat.
 
În cazul oraşelor cu mai puţin de 100.000 de locuitori, limita de la care poate fi instituită carantina e de 70 de puncte. Pentru ieşirea din carantină, singurul criteriu este ca rata de incidenţă să fie sub 3 cazuri la 1.000 de locuitori.
 

Ce prevedeau vechile criterii

 
Vechile criterii de instituire a carantinei luau în calcul doar incidenţa cazurilor la mia de locuitori pe ultimele 14 zile. Când incidenţa depăşea 6 la mie, carantina putea fi luată, teoretic, în discuţie. Practic însă, acest criteriu fiind orientativ, nu unul obligatoriu. Timişoara, Constanţa, Orăştie, Alba Iulia, Sibiu şi Suceava au fost singurele municipii care au intrat în carantină. 
 
Problema sesizată de specialişti era că acest indice depindea de numărul de teste făcut de fiecare localitate şi nu reflecta neapătrat realitatea epidemiologică. Localităţile mici făceau tot timpul teste puţine, drept urmare aveau o incidenţă scăzută, fiind tot timpul în scenariul verde sauu galben.
 
În schimb, municipiile unde gradul de testare era mai mare se încadrau în scenariul roşu, deoarece aici erau descoperite cele mai multe cazuri COVID-19. Indiferent de gradul de testare, imaginea de ansamblu nu era una exactă, deoarece incidenţa cumulată a cazurilor se calculează pe ultimele 14 zile.
 
Cu alte cuvinte, „poza” făcută pe baza incidenţei/1.000 de locuitori nu era una „la minut”, ci o imagine care reflecta realitatea epidemiologică din ultimele două săptămâni. Astfel, autorităţile erau tot timpul în urma pandemiei, iar asta se reflecta şi în măsurile pe care le luau, potrivit experţilor din domeniu.
 
O noutate introdusă de Anexa nr. 3 este că, pe lângă incidenţă, autorităţile sanitare din fiecare localitate trebuie să ţină cont şi de gradul de ocupare a secţiilor ATI, fapt prin care se aduce „la zi” imaginea epidemiologică a zonei respective. 
 

Ce spun iniţiatorii ordinului

 
„Aceste criterii au fost discutate în comitetul tehnico-ştiinţific care, practic, reprezintă un comitet interministerial de analiză şi decizie (…), acest comitet este baza ştiinţifică a ceea ce se decide: aici se decid şi acele hotărâri care se transformă în hotărâri de guvern ale CNSU, de exemplu. (…) Toată lumea a avizat favorabil aceste criterii”, a declarat dr. Andreea Moldovan. 
 
În acelaşi timp, prefectul Capitalei, Alin Stoica, a dat asigurări că Bucureştiul nu va intra în carantină în urma intrării în vigoare a noilor criterii: „Avem aprobate măsuri pe care le vom aplica în continuare, conform ultimei hotărâri. Dacă DSP/INSP vor face alte propuneri, le vom discuta. Însă acum trendul ratei de infectare este în scădere, aşadar măsurile aplicate funcţionează”.
 

Cum văd specialiştii noul ordin

 
Actul normativ a iscat controverse şi în rândul specialiştilor. De exemplu, biostatisticianul Octavian Jurma îl consideră de bun augur, argumentând că politicienii pledează pentru relaxare, deşi situaţia din spitale arată contrariul.
 
„Astfel, oamenii politici sau directorii DSP care invocau criterii subiective pentru a evita măsurile necesare protecţiei oamenilor vor fi nevoiţi să îşi asume şi răspunderea politică pentru consecinţele deciziilor pe care le iau sau nu le iau. Acum, repetenţii nu mai pot pretinde că sunt premianţi şi nici politicienii nu mai pot invoca «specialişti» pe care nu îi vedem niciodată. Criteriile sunt clare şi pot fi verificate de oricine”, scria dr. Octavian Jurma.
 
Pe de altă parte, dr. Gabriel Diaconu, medic psihiatru, a arătat că noua grilă este o „imbecilitate savantă” – argumentul fiind că se ajunge uşor la limita peste care se poate institui carantina.
 
„Ponderea incidenţei în populaţie (peste 3 la mie) primeşte 30 de puncte. Nimic splendid, nimic groaznic. Adaugă la asta trendul crescător (20 de puncte) şi peste 90% (!) de paturi ocupate în ATI, fie total (10 puncte) fie COVID (10 puncte) şi la revedere. 60. Sau, la oraşe şi sate, acelaşi scenariu incidenţă, 30 de puncte, paturi ocupate la greu (10 puncte) şi trend crescător (30 de puncte), 70 de puncta, gata, poartă în casă”, scrie dr. Gabriel Diaconu.
 

Un ordin de ministru rămâne în vigoare până la revocarea lui, printr-un alt ordin

 
În cursul zilei de ieri a apărut zvonul că Ordinul va fi revocat, mai mulţi lideri politici nefiind de acord cu el. Potrivit avocatului Daniel Briscan, din punct de vedere juridic, un Ordin al unui ministru poate fi revocat de un alt ordin dat de către autoritatea care l-a emis, respectiv de către noul ministru. 
 
Însă între momentul publicării în Monitorul Oficial şi momentul revocării, respectivul ordin este în vigoare, chiar dacă nu este pus efectiv în aplicare.
 
„Un act juridic civil nu poate fi revocat de către un minister, cu excepţia unei situaţii. Situaţia în care ai în vedere legiferarea. Dacă un poliţist îţi face un proces-verbal de contravenţie, respectivul poliţist nu poate să îşi anuleze propriul proces-verbal. Exact cum un notar care face un contract de vânzare-cumpărare nu îl poate revoca ulterior. Excepţia este în situaţia de legiferare. Este vorba de un principiu al simetriei: acea entitate care a emis ordinul este fix entitatea care îl poate modifica sau anula. Simetric, este vorba de aceeaşi entitate. Dar între momentul publicării în Monitorul Oficial şi momentul apariţiei noului ordin, cel de revocare, primul act normativ îşi produce efectele”, a declarat avocatul.
 

Bilanţ COVID: Bucureştiul – primul la infectări, al treilea la incidenţă

 
Municipiul Bucureşti era ieri pe primul loc la numărul de infectări cu virusul SARS-CoV-2 (668 de cazuri noi), în timp ce judeţele Cluj (314 infectări) şi Constanţa (169) erau pe următoarele două poziţii. În ceea ce priveşte coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, în scenariul roşu se află pe primul loc judeţul Ilfov (6,78‰), cu cea mai mare rată de infectare, urmat de Cluj pe locul II (5,90‰) şi Bucureşti pe locul III (5,87‰). 
 
La nivel naţional, un număr de 4.076 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 a fost înregistrat în ultimele 24 de ore, bilanţul total al infectărilor ajungând astfel la 1.016.449. În ultima zi au murit 164 de pacienţi, iar un număr de 1.521 de persoane sunt internate la ATI. În ultimele 24 de ore au fost prelucrate 26.409 teste RT-PCR şi 10.797 de teste rapide antigen.
 

Neurochirurg: Copil de 2 ani, bolnav de COVID-19 de două ori 

 
Dr. Alexandru Vladimir Ciurea, profesor în neurochirurgie la un spital privat din Capitală, a vorbit despre cazul unui copil de 2 ani care a trecut de două ori prin boala COVID-19 şi rămas cu sechele.
 
„E primul caz pe care îl văd, a venit de la Chişinău. Cazul e real: e vorba de un copil de aproape 2 ani. Familia nu mi-a adus copilul, era problema de transport de la Chişinău, dar mi-au adus filmuleţe. Toată familia a făcut COVID, însă copilul a făcut de două ori. Mi-au dat tot dosarul medical şi, într-adevăr, a fost depistat de două ori pozitiv. De ce au venit: aveau suspiciunea că acel copil ar avea o tumoră în cap. Copilul se comporta cvasi-normal şi, dintr-odată, cădea. Mai făcea un pas, cădea din nou, dar nu în aceeaşi parte. Noi le spunem crize de derobare: îşi pierdea complet tonusul. M-am uitat la film foarte atent şi am zis: nu este tumoră, sigur este o inflamaţie a creierului, sigur este encefalită cu determinare cerebeloasă. Părinţii s-au uitat la mine şi au căutat în dosar, iar un medic de la Chişinău a scris acelaşi lucru. Zic: felicitaţi-l! Şi le-am spus ce au de făcut în această situaţie”, a declarat neurochirurgul la Digi24. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările