Ce efect va avea suspendarea taxei clawback la medicamente

Începând din ianuarie, autorităţile au decis să suspende taxa clawback, achitată de producătorii de medicamente, pentru o anumită categorie de produse care lipsesc de pe piaţă - imunoglobulinele.

Deşi, cel puţin la nivel declarativ, suspendarea va fi pe termen limitat, respectiv pe cel mult doi ani, industria farma, dar şi pacienţii trag mai multe semnale de alarmă şi susţin că o astfel de măsură ar putea crea efecte în lanţ în sistem.

Cu alte cuvinte, alţi producători ar putea profita de o astfel de oportunitate pentru a nu mai aduce medicamente pe piaţa românească, deja văduvită de sute de medicamente ieftine. Asta în condiţiile în care nici cele scumpe nu se găsesc cu uşurinţă. „Toată povestea asta cu taxa clawback trebuie pusă  într-un context raţional. În România, să zicem că un medicament se vinde cu 100 de lei, la fel ca în Europa. Dar în Europa statul îţi mai cere 20% clawback. În momentul în care tu aplici o taxă peste cel mai mic preţ european care este deja la noi, tu vinzi de fapt medicamentul respectiv la 80 de lei. Pentru un producător, suma aceasta nu mai este rentabilă. Chiar dacă preţul de vânzare e 100 de lei, ca în Franţa, acolo nu e clawback-ul. Dacă suspendăm taxa clawback doar pe anumite produse, devine „periculos“, a explicat, pentru „Adevărul“, Dragoş Damian, preşedintele Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din  România. 

ARPIM: E o soluţie de moment

Şi Liviu Popescu, directorul de relaţii externe al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente, spune că eliminarea taxei clawback la produsele din plasmă, soluţia găsită de autorităţi, nu e cea mai bună variantă. „Este o măsură care se adresează simptomelor, nu cauzei. Deşi salutară pentru o anumită categorie de pacienţi, această măsură va transfera problemele de  aprovizionare cu medicamente la alte categorii de pacienţi. 

Devine clar că actualul mecanism de clawback şi-a depăşit limitele şi acţionează acum împotriva pacienţilor“, a precizat oficialul. În opinia acestuia, soluţia cea mai bună ar fi  modificarea taxei clawback astfel încât pacienţii să nu mai ajungă în situaţia de a nu avea medicamente. 

UNIFARM: E necesară eliminarea mecanismului de clawback

„O plafonare a taxei clawback la 5-10% ar fi o soluţie. Vor fi tot mai multe probleme de aprovizionare, bugetul la medicamente a rămas acelaşi de şase ani deşi nevoile au crescut“, a completat Dragoş Damian. La rândul său, Adrian Ionel, directorul general Unifarm, susţine că statul a pierdut prin implementarea mecanismului de clawback, iar acest lucru se răsfrânge asupra pacienţilor. „Nu trebuie să mai ţinem un mecanism care ne creează o piaţă cu preţuri mici, dar fără medicamente. Dacă nu ar fi această taxă, anumiţi producători ar putea reveni pe piaţă. Era de aşteptat să se ajungă la o criză, dacă nu se întâmplă nimic, vom ajunge în situaţia în care se va retrage şi ultimul producător de pe piaţă şi vor fi probleme cu medicamente din foarte multe arii terapeutice“, a conchis oficialul. 

Lipsa de imunoglobulină a deschis Cutia Pandorei

Din toamna anului trecut, medicii au întâmpinat numeroase dificultăţi în aprovizionarea cu imunoglobulină, ţara noastră trecând printr-o criză majoră. O femeie de 68 de ani a murit într-un spital din Alba din cauza lipsei de imunoglobulină, iar un medic din Capitală a izbucnit în plâns în timpul unui interviu din cauza lipsei de medicamente şi a faptului că nu are cu ce să îşi trateze pacienţii. O soluţie găsită de stat a fost eliminarea taxei clawback la imunoglobuline şi aducerea în regim de urgenţă a unor fiole care să acopere deficitul din ţară. Pacienţii se tem însă că anul 2018 va însemna un an în care vor alerga în continuare după medicamente prin farmacii, aşa cum au făcut-o şi anul trecut.