Ce ne daţi ca să votăm?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Votul nu e de vânzare  FOTO Digi24.ro
Votul nu e de vânzare  FOTO Digi24.ro

Luna viitoare se împlinesc 15 ani de când am vrut să trec nepăsător, cum au trecut şi alţii, pe lângă un accident pe DN1, între localitatea Băneşti şi Paralela 45, pe sensul de mers spre Ploieşti.

Încercam să-mi motivez alegerea spunându-mi că n-am văzut niciun ţigan în accident. De fapt, eu eram supărat pe români, în general, pentru că în comuna mea, până atunci, românii au refuzat de fiecare dată să mă voteze pentru că eram ţigan, cu toate că recunoşteau că eram mai pregătit decât oricare dintre ceilalţi candidaţi, români toţi, pentru funcţia de primar.

După nici cinci sute de metri, inima mi-a spus să mă întorc şi m-am întors. Cu apa pe care o aveam în maşină, încă rece, l-am stropit pe faţă pe cel mai grav dintre cei accidentaţi, a deschis ochii, o clipă, apoi i-a închis. ,,Băăă, să nu mori că ai copii care te aşteaptă acasă!”, i-am strigat eu, la o ureche, şi omul s-a trezit. Cam în 10 minute a ajuns şi o ambulanţă. După o lună de zile l-am întâlnit într-un complex comercial din Ploieşti. I-am dat roată de vreo trei, patru ori, apoi mi-am luat inima în dinţi şi l-am întrebat: ,,Aţi avut cumva un accident pe DN1? Semănaţi cu cineva pe care l-am stropit cu apă”. M-a strâns în braţe şi mi-a amintit cuvintele care l-au trezit la viaţă. Despre ce a urmat sper să scriu într-o carte al cărei titlu va fi STUDENTU.

Din 2008, însă, am primit multe voturi şi de la români. A fost pentru mine încă o dovadă că ascultându-şi inima, oamenii pot trece, într-o zi, şi peste prejudecăţi. Şi nici nu ar putea să fie altfel atunci când conştientizăm că locul Domnului este în inima noastră, că Dumnezeu este iubire şi vrea să trăim ca fraţii pe acest pământ.

621.573 este numărul romilor declaraţi la ultimul recensământ. Neoficial, numărul romilor din România este de 1,5 - 2 milioane. Tot neoficial, numărul romilor cu drept de vot este de aproape cinci sute de mii.

Analizând rezultatele obţinute de organizaţiile romilor participante în alegeri, din 1990 până în 2016, constatăm că toate la un loc nu au adunat niciodată mai mult de 160.000 de voturi, şi, de la un ciclu electoral la altul, numărul de voturi obţinut de aceste organizaţii a scăzut, ajungând sub  40 de mii în 2016. În consecinţă, se nasc două întrebări: De ce doar atât? Ce s-a întâmplat, de fapt, cu voturile romilor în condiţiile în care numărul celor cu drept de vot a crescut de la un ciclu electoral la altul?

O parte dintre romi nu au avut şi încă nu au acte de identitate. Prin urmare, ei nu au votat şi nici nu vor putea vota fără actul de identitate. Mulţi alţi romi au avut actele de identitate expirate şi nu au putut vota nici ei. Suficient de mulţi se pare că au votat motivaţi de răspunsul pe care l-au primit la întrebarea ,,Ce ne daţi ca să vă votăm?“, iar alţii crezând că şi cu ei şi fără ei nu se va schimba nimic nu s-au prezentat la vot, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul multor români.

Interzicerea dreptului organizaţiilor minorităţilor naţionale, care nu sunt membre în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi nu au statutul de utilitate publică, prin legea nr. 208/2015, art. 56, aliniatele: 2, 3 şi 4, de a candida în alegerile parlamentare, creşterea alarmantă a analfabetismului şi abandonului şcolar, dar şi sărăcia lucie din multe comunităţi vor mări consistent numărul celor care votează ca urmare a răspunsului la întrebarea ,,Ce ne daţi ca să vă votăm?”, iar consecinţele nu vor fi cele pe care ni le dorim noi, cei care împărtăşim acelaşi vis: Să votăm responsabil!

În aceeaşi notă discriminatorie, când vine vorba despre  reprezentarea în Parlament a minorităţilor etnice, exceptând cazul în care o minoritate atinge pragul electoral, legea 208/2015, prin aliniatul 1 al articolului 56 pune semnul egalităţii între toate celelalte minorităţi, chiar dacă, de exemplu, conform recensământului din 2011, în România trăiesc 1361 de armeni şi  621.573 de romi. Mai exact, fiecare minoritate, indiferent de numărul membrilor săi, în absenţa atingerii pragului electoral de către organizaţia care participă în alegeri are dreptul la un singur loc în Camera Deputaţilor.

În cei 30 de ani de implicare în dezvoltarea unor comunităţi de romi, cu rezultate vizibile şi durabile, aşa de mulţi lideri romi, ca anul acesta, nu mi-a fost dat să văd vreodată. În grup, dar şi individual, mulţi dintre ei clamează că au voturile romilor în buzunar. Şi, ca să fie credibili, au umplut Facebook-ul cu fotografii de la întâlnirile lor, doar, doar, pe unii dintre ei i-o băga în seamă politicienii, prin echipele de campanie ori prin ,,băieţii deştepţi” din spatele lor, ca ,,să mănâncă şi gura lor ceva”, aşa cum aud tot mai des prin comunităţile de romi dar şi la liderul organizaţiei care reprezintă romii în Parlament.

Deie Domnul să nu am dreptate! Şi, dacă am dreptate, mă rog ca Domnul să-i aducă pe drumul cel bun!

Cum în ultima vreme asocierea politicienilor, la vedere, cu romii şi, în special, cu romii autointitulaţi lideri nu dă bine pentru electoratul românesc, intră în scenă ,,băieţii deştepţi”.

 La ,,băieţii deştepţi” apelează în primul rând politicienii hotărâţi să câştige prin orice mijloace,  dezinteresaţi să producă schimbări în bine în viaţa cetăţenilor şi cu atât mai puţin în comunităţile de romi. Sunt şi politicieni un pic mai de treabă, puţini la număr, care apelează la ,,băieţii deştepţi” şi care odată votaţi chiar se gândesc să planteze şi în comunităţile de romi câteva milioane de panseluţe şi câţiva kilometri de borduri, dar spre ghinionul lor, lipsesc parcurile, lipseşte până şi asfaltul. Lipsesc nu pentru că ar fi fost cândva şi romii le-au furat, pur şi simplu nu au fost construite, probabil, preventiv.

Preventiv scriu şi eu şi o fac cu speranţa că aceste practici de a folosi ,,băieţii deştepţi” vor înceta.

De ce apelează politicienii la ,,băieţii deştepţi”? Unii pentru că nu şi-au respectat promisiunile, nici măcar faţă de electoratul majoritar românesc, iar nerespectarea unei promisiuni are efect dublu, atât asupra persoanei care a promis, cât şi asupra celei căreia i s-a promis şi care se aşteaptă la respectarea ei, iar alţii pentru că vor să câştige prin orice mijloace, ştiind că votul nu are miros şi nici culoare.

Cei mai curajoşi dintre ,,băieţii deştepţi”, chiar dacă sunt fără bacalaureat, nu se mai mulţumesc cu atenţiile politicienilor, influenţă şi relaţii. Aceştia aspiră şi chiar obţin funcţii importante, funcţii la care oameni cu multă carte se ruşinează să se gândească, doar pentru că ei consideră că încă mai au ceva de învăţat. Le-aş aminti, însă, că tot ceea ce fac e suficient să fie făcut cu empatie şi responsabilitate pentru oameni, indiferent de cât de mult sau cât de puţin fac.

Ceva de învăţat va fi mereu pentru oamenii dornici să ştie cât mai mult, dar lipsa lor de iniţiativă i-a ajutat şi, din păcate, dacă vor mai sta pe margine, îi va motiva pe ,,băieţii deştepţi” să îndrăznească mai mult, chiar dacă nu ştiu că nu ştiu mare lucru.

Dacă-i vom lăsa în voia sorţii pe cei cocoşaţi de sărăcie, indiferent de apartenenţa lor etnică, şi abandonaţi de cei cărora ar trebui să le pese şi nu şi-au ţinut promisiunile din campaniile electorale, dacă nu vom merge la vot şi-i vom lăsa pe alţii să traseze direcţia în care se îndreaptă România, atunci vor accede, şi mai uşor, în funcţii importante din ce în ce mai mulţi ,,băieţi deştepţi”, pe care-i recomandă buzunarul, tupeul şi mai puţin pregătirea de specialitate şi coloana vertebrală. 

Fără o opoziţie pe măsură din partea noastră, a celor care credem în puterea votului, ,,băieţii deştepţi” vor ajunge să aibă tot mai multe zone de influenţă, tot mai mulţi adepţi, iar România ar putea fi foarte curând la discreţia lor. Asta ne dorim?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite