Ce ascunde Parchetul General in cazul mortii procurorului Panait

Intrebari la care inca nu s-a raspuns De ce a cerut procurorul Panait sa i se ia cazul Lele si ce a descoperit in timpul deplasarii la Oradea? Pe baza caror argumente a fost lansata ideea

Intrebari la care inca nu s-a raspuns De ce a cerut procurorul Panait sa i se ia cazul Lele si ce a descoperit in timpul deplasarii la Oradea? Pe baza caror argumente a fost lansata ideea sinuciderii, cand abia incepusera cercetarile in cauza? A lasat victima un inscris in care sa-si motiveze fapta sau nu? Ce spun membrii familiei in legatura cu tragicul eveniment? Banuim ca cel putin matusii procurorului, aflata intr-o camera alaturata, i s-a cerut o declaratie. Ce a declarat aceasta? S-au facut presiuni din partea unor oameni ai puterii pentru solutionarea in alt mod decat a propus procurorul Panait a dosarelor "Lele" si "Gheorghiu"? Au cercetat anchetatorii daca inainte de a se arunca din balcon, procurorul Panait a primit sau a dat vreun telefon ori s-a intalnit cu cineva? Se stie ca magistratul a solicitat scoaterea de sub urmarire penala a fostului sau coleg Lele, de la Oradea. Care au fost motivatiile acestei propuneri? Are vreo legatura aceasta solutie cu incercarile unor reprezentanti ai Parchetului General de a induce ideea ca procurorul Panait devenise instabil psihic? Cu cat trec zilele de la tragica disparitie a procurorului Cristian Nicolae Panait, cu atat lucrurile sunt mai neclare in ce priveste adevaratul motiv al caderii sale de pe terasa blocului in care locuia. Ideea sinuciderii, acreditata in mare graba, fara a avea suportul probelor, de catre Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, este respinsa de prietenii magistratului, de fostii colegi, ca si de psihologul care l-a atestat cand s-a angajat. Panait era un om tanar, realizat, nu avea probleme cu bautura, drogurile si nu suferise vreo deceptie in plan sentimental. El ducea o viata normala, avea o prietena cu care se intelegea excelent. Firesc, afland toate astea, nu poti sa nu te intrebi: de ce sa fi recurs tanarul magistrat la un gest disperat? Sa fi fost oare determinat sa se sinucida? E vorba totusi despre un om ale carui varsta, profesie, pregatire presupun o tarie psihica de nezdruncinat. Un om lucid, stapan pe deciziile sale, nu se poate sinucide. Probabil ca procurorul Panait a avut, totusi, o cadere psihica brusca. Chiar asa, nu se poate explica de ce a ales calea aruncarii din balcon. Potrivit statisticilor, femeile si minorii sunt cei care recurg la astfel de solutii. Militarii, magistratii si in general barbatii cu o formatie care presupune disciplina, rigoare, daca au hotarat sa-si ia viata, folosesc armele de foc (vezi cazul judecatorului Gica Popa sau al maiorului Trascu, de la Directia Pasapoarte). Nu era mai simplu sa se fi impuscat? Pe de alta parte, se nasc o serie de alte intrebari, privind ultima imagine a persoanei sale pe care Panait a lasat-o la despartirea de aceasta lume. Magistrat, cadru universitar, procurorul Panait si-a impus tot timpul vietii o tinuta respectabila - costumul inchis la culoare, cravata, pantofii totdeauna lustruiti - fiind obligatorii la iesirea sa in public. Cum sa fi hotarat acum, omul elegant si sobru sa se arunce in chiloti, de la etaj, pentru a muri ca un oarecine, pe trotuarul din fata blocului? La toate aceste intrebari se adauga atitudinea suspecta a colegilor victimei din Parchetul General. Pe langa faptul ca s-au grabit sa se pronunte inainte de a finaliza cercetarile, sustinand ca sigura ideea sinuciderii, unii colegi au incercat sa-l prezinte pe magistrat ca pe un om cu probleme ce tin de echilibrul psihic. Este adevarat, dupa ce s-a intors de la Bihor si a cerut sa i se ia cazul Lele, Cristian Panait a manifestat semne de oboseala. In ultimele zile, spun unii colegi, era chiar tulburat. De ce toate acestea? Ce le-a spus el sefilor sai in legatura cu cercetarile efectuate la Oradea? De ce despre toate acestea sefii lui Panait pastreaza o tacere suspecta? De ce matusa, prietena si ceilalti membri ai familiei nu vor sa spuna nimic in legatura cu tragedia tanarului procuror? Sa nu uitam ca, intre dosarele pe care le avea de solutionat Panait se aflau doua cauze, in care sunt implicati doi parlamentari, membri ai partidului de guvernamant. Ai aceluiasi partid care nu a ezitat sa-l conduca cu alai pe fostul deputat Gabriel Bivolaru, pana in fata Parchetului General, cand acesta a fost chemat aici la audieri. De acelasi PSD care nu se sfieste iata, sa scoata la spalat, unul dupa altul, pe banda rulanta, dosarele marilor corupti din partid si ale sustinatorilor sai financiari. E limpede ca numai avand in sertar doua dosare, precum cele ale deputatului Gheorghiu si al fostului procuror Lele, Panait traia sub o anume presiune. Dar este vorba de o presiune pe care orice procuror, judecator sau politist si-o asuma din start, cand accepta sa lucreze intr-un domeniu ca cel ales de Panait. Sunt unanime aprecierile privind cinstea, corectitudinea si inaltul profesionalism al victimei. Categoric, el a vrut sa solutioneze dosarele incredintate potrivit legilor in vigoare. Probabil ca nu a fost lasat, insa, i s-a cerut altceva si atunci, presiunea a crescut. Probabil ca tulburarea din ultimele zile, despre care vorbesc astazi unii colegi era determinata de faptul ca tinuta sa morala nu-i permitea sa propuna, in dosarele instrumentate, solutii impuse. Acum, cand procurorul Panait a murit, unii din fostii sai superiori par sa fie interesati in a acredita ideea ca subalternul lor ar fi manifestat unele tulburari de comportament. Parchetul General se discrediteaza propunand o asemenea ipoteza, atata vreme cat nu au fost efectuate cercetari si nu au fost eliminate, cu probe, celelalte doua variante, ale mortii, respectiv asasinatul sau accidentul. Mai grav, de unde in alte cazuri (vezi Armagedon II), procurorii s-au grabit sa iasa la rampa, cu declaratii belicoase, acum acestia pastreaza o tacere suspecta asupra multora din misterele care planeaza asupra mortii colegului lor. Cine si de ce nu vrea sa se faca lumina in acest caz, care arunca inca o pata peste multele deja existente, asupra unei institutii fundamnetale pentru statul de drept?

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: