Cazul copilului pierdut la ştrandul din Târgu Mureş şi al anunţului în maghiară. Ce spune angajatul implicat

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

La Târgu Mureş, un bunic şi-a pierdut nepotul, cetăţean german, la ştrand. A încercat să îi adreseze, prin postul de radio al ştrandului, un mesaj în maghiară. Sau în germană. Nu a putut. A urmat un mic scandal în presa de limbă maghiară şi pe Facebook. Doar că jurnaliştii au omis, printre altele, două detalii. Unu: bunicul e politician. Doi: angajatul e şi el maghiar.

Mai întâi, un rezumat al ştirii, făcut de mine în limba romană.

Şi-a pierdut nepotul la ştrand şi a dorit să dea un anunţ în maghiară sau germană, singurele limbi pe care copilul, născut în Germania, le ştie. Anunţurile se pot da numai în română, i-a răspuns angajatul de la radioul ştrandului.

Un oficial local care se ocupă de postul de radio al bazinului şi-a prezentat scuzele. Asztalos Csaba, preşedintele CNCD, spune că n-au mai întâlnit o astfel de situaţie, dar că se vor ocupa de ea, iar reprezentatul CNA zice că nu e de competenţa lor.

UDMR-ul local l-a invitat pe bunic să discute despre căile legale, la sediul Uniunii din Târgu Mureş."

Dacă primele două fraze au aparut iniţial pe pagina MaghiaRomânia, urmate de întrebarea "cum comentaţi", restul frazelor le-am adăugat într-un mesaj către Lucian Mîndruţă. Datorită comentariilor de pe pagina lui am aflat şi detaliile pe care presa maghiară nu s-a obosit să le prezinte:


1. Bunicul e un avocat şi politician local, Előd Kincses pe numele său. Membru în Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania.

2. Angajatul ştrandului se numeşte Csaba I Nagy. Este şi el maghiar, după cum a confirmat în comentarilul la Lucian Mîndruţă. Alte idei din punctul său de vedere:

- Nagy s-a oferit să ajute în româna, iar bunicul l-ar fi refuzat "i-am zis că îl ajut în limba română să găsim copilul. a spus ca nu, mai bine să îl las pe el"

- Anunţurile se dau în română, pentru că 99% dintre clienţii ştrandului înţeleg această limbă. De la postul de radio nu lipsesc însă cântecele în limba maghiară.

 - Procedurile de găsire a micuţilor, cu ajutorul cărora s-au găsit "SUTE de copiii pierduţi (români, maghiari, rromi, nemţi, etc)" presupun comunicarea către adulţi a semnalmentelor copilului, cu rugămintea să îl aducă dacă îl găsesc. Mesajul nu e adresat copilului "care, panicat fiind, oricum nu e atent la ce se vorbeşte la radio şi nu ştie ce are de făcut"
 
 - După aceste proceduri s-ar fi găsit până acum toţi copiii rătăciţi.  "Niciunul nu s-a autogăsit, toţi au fost aduşi de adulţi", adaugă Nagy

 - Persoanele străine, fie ele părinţi sau bunici, nu sunt lăsate la microfonul ştrandului. "Acest lucru este necesar pentru a evita situaţiile neprevăzute, neplăcute. Ce se întâmplă, dacă se apucă să strige de exemplu "moarte ungurilor", sau "moarte românilor"? Cine îşi asumă răspunderea? Moderatorul, că nu ştia ce urmează să zică ăla?" punctează Nagy.
 
 - Întrebat de Kincses, Nagy i-ar fi spus că maghiara nu e interzisă la ştrand, dar  "în presă (probabil întâmplător) a apărut exact opusul. [...] Dânsul a decurs la ameninţari şi m-a facut „porc”, înainte să fie rugat să părăsească studioul...".
 
 - Conversaţia s-a desfăşurat în limba română. Nagy consideră că a vorbit atât de bine româneşte, încât Kincses a crezut că este român. Ba chiar "un oltean cu ură pe maghiari", cum s-ar fi exprimat bunicul însuşi.

Notă: Dacă aveţi alte informaţii despre acest caz, le aştept cu drag! Vezi si articolul lui Demeny Peter pe aceeaşi temă  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite