Câţi bani au primit în 2014 medicii de la producătorii de medicamente inovatoare

Câţi bani au primit în 2014 medicii de la producătorii de medicamente inovatoare

Producătorii susţin că farmaciştii preferă să dea medicamentele mai scumpe

Aproape 38 de milioane de euro au plătit companiile producătoare de medicamente inovative medicilor care au participat la congrese şi care au ţinut prezentări la manifestările ştiinţifice în decursul anului 2014, precum şi programelor destinate pacienţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reprezentanţii acestora susţin că, potrivit unui cod după care funcţionează Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), medicii care beneficiază de sponsorizări pentru a participa la un congres medical nu au şi obligaţia de a prescrie un anumit produs făcut de compania farmaceutică ce le achită transportul şi cazarea.

„Companiile producătoare nu se cer niciun fel de sprijin medicilor în prescrierea medicamentelor care sunt promovate la o anumită manifestare ştiinţifică. Medicii au obligaţia de a respecta anumite protocoale terapeutice şi aceste protocoale şi ghiduri care îi împiedică să prescrie medicamente la întâmplare”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv ARPIM.

Potrivit acestuia, există însă şi derapaje şi situaţii în care medicii se pot lăsa influenţaţi de o anumită companie care îi plăteşte drumul sau cazarea la un congres din străinătate. Ele sunt tot mai puţine, mai ales că, de anul trecut, producătorii de medicamente au obligaţia de a declara, în mod transparent, toate sponsorizările pe care le fac, inclusiv care este valoarea acestora.

În ce măsură declară medicii aceste contracte

Documentele se publică pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului, însă ele trebuie să fie declarate şi de medici, tocmai pentru ca totul să fie legal, la vedere. „ARPIM nu are o echipă care să verifice dacă reglementările sunt respectate, dar când se merge în audit, merg echipe de la EFPIA, adică de la asociaţia europeană, presiunea pe companii fiind foarte mare”, a explicat Dan Zaharescu.

Directorul executiv al ARPIM a arătat că suma de 38 de milioane de euro însumează sponsorizările la cerere, dar şi bani pe prezentări. În ceea ce priveşte sumele pe care le pot obţine medicii pentru prezentări, ele variază în funcţie de gradul acestora. De pildă, un profesor universitar primeşte 450 de lei brut, un asistent 70 de lei brut.

Chiar şi aşa, producătorii de medicamente arată că prescrierile pe denumire comună internaţională (DCI), adică pe substanţă activă, şi nu pe denumire comercială, scad şansele ca pacienţii să fie obligaţi să cumpere doar anumite produse din farmacii. Reprezentanţii pacienţilor îi contrazic însă pe cei ai producătorilor de medicamente.

„Sunt medici care scriu un anumit produs şi care, dacă ai de ales între două medicamente, unul mai scump şi altul mai ieftin, preferă să ţi-l dea pe cel mai scump. Pe de altă parte, şi noi preferăm medicamentele inovative, eficienţa lor este demonstrată şi e mai mare”, a arătat un reprezentant al asociaţiilor de pacienţi.

„Schimbările se produc în farmacie”

„Farmacistul poate să facă şi el recomandări pe baza experienţei sale atunci când medicul nu a exprimat un alt punct de vedere Orice medicament presupune şi o coplată, sunt puţine medicamente care se dau 100% gratuit. În condiţiile în care există o nevoie foarte mare de a accesa cash-ul, este firesc ca farmacistul să încerce să vândă medicamentele mai scumpe”, a precizat Zaharescu.

Farmaciştii spun însă nu este normal ca vina să fie aruncată doar asupra lor. Aceştia sunt de acord cu transparentizarea sumelor oferite medicilor. Însă, ei arată că o altă problemă o reprezintă publicitatea la medicamente, făcută la televizor care, indirect, face reclamă medicamentelor pe bază de prescripţie.

„Indirect, se face reclamă la medicamentele care se dau strict pe bază de prescripţie medicală. Pe de altă parte, dacă medicamentele care nu au nevoie de recomandare de la medic nu ar avea contraindicaţii nu ar exista şi acea menţiune la finalul reclamei care îl îndeamnă pe pacient să se adreseze farmacistului în caz că face o reacţie adversă. De asemenea, s-a făcut şi publicitate înşelătoare”, a explicat Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.

Dosarul în care 77 de oncologi, un sfert din medicii de această specialitate din România, au fost puşi sub urmărire penală de procurori, a indus panică în rândul celorlalţi colegi, dar mai ales în cel al pacienţilor. Deşi România numără 800.000 de bolnavi care au diverse forme de cancer, are doar 374 de medici în acest domeniu, iar dintre aceştia 77 au fost puşi sub învinuire de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru luare de mită.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: