Cât timp stau angajaţi românii pe parcursul vieţii. Specialist: „Fie nu se mai regăsesc, fie sunt disponibilizaţi şi fac pauze lungi până când se reangajează”

FOTO Adevarul

33 de ani. Atât petrec românii în câmpul muncii pe parcursul unei vieţi, potrivit celei mai recente statistici furnizate de Eurostat. La pol opus, suedezii sunt activi în câmpul muncii nu mai puţin de 42 de ani .

Ţara noastră se află în coada clasamentului european din punct de vedere al timpului petrecut de români în câmpul muncii pe durata vieţii: 33 de ani. Concluzia se desprinde din cel mai recent raport dat publicităţii de Biroul European de Statistică - Eurostat, în urma noastră fiind state precum Italia şi Bulgaria, în timp ce în top se află ţări precum Suedia, unde populaţia este activă în câmpul muncii 42 de ani. Totul are legătură cu durata de viaţă din fiecare stat european, care diferă la nivelul Uniunii Europene, dar stabilitatea economică şi socială influenţează în mod direct aceste statistici, apreciază Gabriel Chicioreanu, specialist în recrutare. 

„Explicaţia pentru care cetăţenii români sunt la coada clasamentului alături de Bulgaria este una simplă. Dacă în ţările nordice oamenii au o cursivitate în a fi angajaţi în diverse companii sau pe diverse poziţii, din păcate în România sau Bulgaria există şi momente în care oamenii fac pauză din diverse motive. Fie că nu se mai regăsesc în locurile respective, fie că sunt disponibilizaţi şi ajung să facă o pauză până când se reangajează. Iar dacă se întâmplă să rămână fără un loc de muncă în jurul vârstei de 50 - 55 de ani, sunt şanse ca până la pensionare să nu-şi mai găsească un loc de muncă”, a declarat Chicioreanu. 

Capcana lipsei de forţă de muncă calificată 

Concret, datele Eurostat evidenţiază că la nivel european există diferenţe şi pe sexe. Dacă media europeană în cazul bărbaţilor activi în câmpul muncii este de 38 de ani, ea scade la 35 în cazul femeilor active, cu două excepţii: Letonia şi Lituania. În Letonia, nu există diferenţe între timpul petrecut în câmpul muncii de bărbaţi şi femei, în timp ce în Lituania femeile lucrează mai mult decât bărbaţii. Situaţia din România se încadrează însă în tendinţa generală, româncele petrecând mai puţin timp ca şi angajate decât bărbaţii. 

„Contează şi gradul de implicare al acestor persoane. De pildă, se spune că în România nu se mai găseşte forţă de muncă calificată. Dar dacă ne gândim la faptul că persoane de 50 - 55 de ani sunt disponibilizate în condiţiile în care companiile preferă să angajeze tineri, firmele ar trebui totuşi să dea şanse şi acestor persoane care dispun chiar de acea experienţă de care angajatorii au nevoie şi pe care o deplâng în ultime vreme”, a completat Gabriel Chicioreanu. 

Acesta a explicat că pauzele mai mari au un impact major asupra vieţii profesionale a unei persoane, dacă ieşirea din câmpul muncii a fost una forţată şi nu una voită. 

„În momentul în care o persoană nu se mai regăseşte la un loc de muncă sau într-un domeniu şi vrea să plece la drum către ceva nou, e clar că trebuie să se reeduce pe acel nou domeniu. Şi atunci e nevoie de o pauză. Din perspectiva cealaltă, când sunt disponibilizări, sunt două motive: fie firma se desfiinţează şi pe de altă parte sunt cei care fac retehnologizări şi automat reduce presiunea pe forţa de muncă. De aici vin aceste sincope, care au un impact asupra parcursului profesional”, spune specialistul în recrutare. 

Migraţia angajaţilor din alte state europene, mai redusă

Ca şi comparaţie, dacă e să privim din perspectiva celorlalte ţări, 33 de ani petrecuţi în câmpul muncii e puţin. 

„În ţările nordice şi vest-europene fiind stabilitate din punct de vedere economic, social, cultural şi aşa mai departe, companiile în momentul în care pleacă la drum merg pe o perioadă lungă de timp cu activităţile. Oamenii nu pleacă atât de repede dintr-un loc în altul, asta cu toate că tendinţa de a schimba locul de muncă, pe segmentul tânăr, este undeva spre trei ani de zile. Tinerii îşi schimbă compania, poziţia pe care lucrează, locul de muncă, îşi schimbă poate chiar şi domeniile. La noi şi la bulgari sunt economii tinere din punct de vedere. Poate în următorii 50-100 de ani românii vor reuşi să ajungă la 35 de ani sau chiar 37 de ani petrecuţi în câmpul muncii pe parcursul vieţii”, a conchis Chicioreanu.