Cartoful l-a îngenuncheat pe Isărescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Media anuală a scumpirilor a depăşit în martie 2011 pragul de 8%, fenomen nemaiîntâlnit din vara anului 2008. Recordul scumpirilor din primul trimestru al acestui an vine din creşterea preţurilor la cartofi şi alimente de bază, pe fondul scăderii veniturilor populaţiei.

Rata anuală a inflaţiei - media scumpirilor - a urcat în martie 2011 la 8,01%, după ce în februarie fusese de 7,6%, în timp ce rata lunară a scăzut la 0,6%, de la 0,77% în februarie, potrivit datelor raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Dacă media lunară arată o revenire la nivelul scumpirilor de la finele anului trecut, inflaţia anuală înseamnă un record al ultimelor 31-34 de luni, pragul de 8% fiind depăşit doar în lunile iunie-august ale anului 2008. Acum doi ani şi jumătate, scumpirea alimentelor venea în urma secetei din 2007, în condiţiile în care statul nu a întreprins nimic pentru combaterea efectelor sale; în 2011, avansul galopant al preţurilor reprezintă efectul întârziat al majorării Taxei pe Valoarea Adăugată, de la 19% la 24%, aplicată la mijlocul verii trecute.

Cartoful prăjit nu mai e „prânzul săracului"

Statisticile oficiale, dar mai ales realităţile din pieţele româneşti, plasează cartoful pe primul loc în topul scumpirilor, atât în primele trei luni din 2011 (în medie cu 24,7%), cât şi pe înteg anul trecut (cu 45,5%). Cartoful este îndeaproape urmat, în acest nefast clasament, de uleiul comestibil, care s-a scumpit cu 21,1% pe parcursul anului 2010 şi cu 5,2% în primul trimestru din 2011. În asemenea condiţii, cu greu mai putem spune că banalul cartof prăjit ar mai fi, cum i se spunea până nu demult, „prânzul săracului". La un calcul simplu, putem observa că porţia de 1/2 kg de cartofi, prăjită în 1/4 l de ulei, aproape şi-a dublat preţul, de la începutul anului trecut până în prezent, iar scumpirea acesteia nu dă semne că s-ar opri. Acest calcul este valabil pentru majoritatea produselor alimentare de bază, ca şi pentru fructele proaspete.

În martie 2011, faţă de decembrie 2010, s-au mai scumpit semnificativ conservele (cu 19,3%), fructele (cu 12,5%), zahărul (cu 11,9%), dar şi combustibilii (cu 4,5%) şi energia termică (3,4%).BNR ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 3% plus/minus un punct procentual, dar prognoza este de 3,6% pentru finele anului. Estimarea a fost revizuită în luna februarie, de la 3,4%. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat săptămâna trecută că, cel mai probabil, BNR va revizui din nou în urcare prognoza de inflaţie, întrucât creşterea preţurilor la alimente şi energie pe plan internaţional schimbă parţial perspectiva faţă de previziunile prezentate anterior. Mugur Isărescu a mai precizat că inflaţia din ultimii doi ani este „de natură fiscală" şi există riscul să continue presiuni de acest fel „atât timp cât raportul dintre contribuabilii şi beneficiarii de asistenţă socială este profund dezechilibrat".

Presiune pe dobânzi

Creşterea inflaţiei după majorarea TVA nu mai poate fi privită drept un şoc temporar, astfel că devine tot mai probabilă o majorare a dobânzilor, mai ales a celor pe termen lung, se arată într-o analiză a ING Bank. „O presiune ascendentă asupra ratelor de dobândă pare probabilă, mai ales asupra celor pe termen lung, deoarece se pare că inflamarea preţurilor după majorarea TVA nu mai poate fi privită drept un şoc temporar, precum sugera BNR", notează analiştii ING. Ei nu exclud, în aceste condiţii, o inflaţie chiar mai ridicată la jumătatea anului, în timp ce limita superioară agreată cu FMI este de 8,8%. Menţionăm că, pe fondul scăderii salariilor din ultima perioadă, accelerarea scumpirilor provoacă reducerea drastică a puterii de cumpărare a populaţiei, cu consecinţe grave ce se manifestă pe toate palierele economiei.

Porumbul şi petrolul,noi maxime istorice

Pe pieţele asiatice, preţul petrolului s-a menţinut ieri la maximul ultimilor doi ani şi jumătate, în timp ce aurul şi porumbul au atins cotaţii record, iar argintul a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani, transmite Reuters.

Criza globală de alimente, acum şi la noi

Analiştii băncii nipone Nomura au realizat, în toamna anului trecut, o hartă a lumii în care se evidenţiau riscurile de înfometare a populaţiei din cauza scumpirii alimentelor. România apare pe această hartă cu cod roşu - risc maxim de înfometare, dar autorităţile de la Bucureşti s-au grăbit să anunţe că avem suficientă hrană pentru a evita criza. Ceea ce nu s-a înţeles la Bucureşti este că posibila criză ar putea fi provocată nu de inexistenţa hranei, ci de scumpirea ei până dincolo de puterea de cumpărare a unei pături tot mai largi a populaţiei. Or, după cum arată statisticile noastre oficiale, alimentele s-au scumpit cu mai mult de 9% în ultimul an, în timp ce veniturile au scăzut cu aproape 1%. Nici acest semnal de alarmă nu se aude, cu toate că inflaţia a luat-o la galop.



"Inflamarea preţurilor, după majorarea TVA, nu mai poate fi privită drept un şoc temporar."
Departamentulde Analiză ING Bank

"Inflaţia este de natură fiscală şi există riscul să continue presiuni de acest fel."
Mugur Isărescu
guvernatorul BNR

Cartofii, mai scumpi decât portocalele

image

Preţul cartofilor variază între 2,5 şi 3 lei pe kilogram



În pieţele bucureştene preţul la cartofi variază între 2,5 şi 3,5 lei, în funcţie de calitate şi de provenienţă. Cam tot atâta costă şi portocalele. În Piaţa Sudului, considerată una dintre cele mai ieftine din Capitală, cartofii se vindeau cu 2,5 lei. Nu este vorba de marfă românească, ci de cartofi aduşi din Germania şi Franţa, susţin cei care administrează piaţa agroalimentară.

„În nicio piaţă nu se mai vând cartofi româneşti încă de astă-iarnă. Pe ăştia îi luăm din depozitul de la Pucheni, la a treia mână. Îi cumpărăm cu 2,2 sau 2,3 lei şi îi dăm cu 2,5 şi 2,8 lei. Recolta la noi a fost foarte proastă anul trecut. Nu mai merge treaba, pentru că oamenii nu mai cumpără ca înainte. N-am mai vândut cartofi cu sacul de la Sărbătorile de iarnă", spune un pieţar. Dacă în anii trecuţi vindea chiar şi o tonă de cartofi într-o zi, acum negustorul dacă reuşeşte să dea 200 de kilograme.

La preţ de trufandale

Un alt pieţar susţine că s-a ajuns la situaţia asta din cauza statului. „Nu se mai cultivă nici măcar jumătate din cât se cultiva înainte, pentru că nu se dau subvenţii. Statul nu înţelege că atunci când ţăranul va fi bogat şi ţara va fi bogată", spune Tudor C. (57 de ani), din comuna Brezoaiele judeţul Dâmboviţa. Agricultorul a vândut ultimii cartofi din producţia proprie înainte de Revelion. „Cartofii noştri erau mai buni, mai naturali. Toată lumea cere marfă românească, dar nu putem minţi oamenii, se vede şi după saci că nu sunt cartofi româneşti", a declarat bărbatul. Nemulţumiţi sunt şi cumpărătorii. „Dacă înainte luam câte 4-5 kilograme de cartofi, acum cumpăr un kilogram-un kilogram jumate, de parcă ar fi trufandale", spune o femeie. Alţi cumpărători sunt la fel de supăraţi. „Vrem, nu vrem, cumpărăm, că trebuie să mâncăm", susţine o altă clientă.

Costuri mari pentru agricultori

La Piaţa Progresul, cartofii erau puţin mai scumpi ca în Berceni, preţul variind între 2,8 şi 3,2 lei pentru un kilogram. Una dintre comerciante susţine că are marfă românească. Spre dovadă, arată un certificat de producător emis de Primăria comunei Lunguleţu (Dâmboviţa).
„Am patru hectare cultivate cu cartofi. Sunt scumpi pentru că avem costuri foarte mari şi statul nu ne ajută. Cartofii de sămânţă îi luăm de la Miercurea Ciuc cu 2,2 lei kilogramul. Ca să iei un om la muncă trebuie să‑i dai 70 de lei pe zi şi mâncare.

Cheltuim foarte mult pe motorină la irigat şi transport, îngrăşăminte şi mâna de lucru", spune Simona (31 ani), din Lunguleţu. Nici celelalte legume nu aveau preţuri mai mici. În afară de ceapă, al cărei preţ nu sărea de 3 lei kilogramul, toate celelalte erau din import: castraveţi (Turcia) - 5 lei/kg, roşii (Turcia) - 5 lei/kg, usturoi (China sau Turcia) - 18 lei/kg, vinete (Turcia) - 7 lei/kg, ardei gras (Turcia) - 10 lei/kg, fasole (China) - 7 lei/kg. Fructele, chiar şi cele exotice, sunt ceva mai ieftine. În Piaţa Progresul¨, portocalele şi lămâile se vând cu 3 lei/kg, merele (Austria) cu 4,5 lei, iar bananele (Chile) cu 5 lei.

image
image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite