Cardul european de sănătate vs. asigurarea medicală. Care e cea mai bună alegere pentru concediu

Românii care vor să plece în străinătate au două posibilităţi pentru a se asigura din punct de vedere medical atunci când îşi fac concediul în străinătate: cardul european de asigurări, pe care îl pot obţine doar cei care îşi plătesc contribuţia la sănătate şi asigurarea medicală.

Faţă de anii precedenţi, numărul românilor care solicită cardul european de sănătate a crescut. Asta pentru că cei care achită banii, lunar, la sănătate, preferă să fie siguri că, dacă au un necaz în străinatate, pot prezenta document şi obţin asistenţa medicală de urgenţă necesară, fără a fi nevoiţi să scoată bani din buzunar, aşa cum se întâmplă în cazul asigurării medicale.

„Este suficient să se prezinte la spitalele publice din statul în care au mers în vacanţă şi să-l prezinte. Ulterior, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) decontează tratamentul, tranzacţiile fiind făcute între autorităţi”, au explicat oficialii CNAS, precizând că cei care au asupra lor cardul european beneficiază de serviciile medicale din sectorul public în exact aceleaşi condiţii ca cetăţenii ţării în care călătoresc.

Cum poate fi obţinut cardul european

Pentru a putea obţine cardul european de sănătate, asiguraţii sunt nevoiţi să întocmească un dosar, pe care-l depun la sediul casei de asigurări de care aparţin. Aceştia primesc documentul prin poştă, gratuit, în şapte zile lucrătoare.

„Dosarul trebuie să conţină o solicitare scrisă la care anexează o copie a cărţii de identitate sau a certificatului de naştere, cardul fiind obligatoriu şi pentru copii. De asemenea, asiguratul trebuie să facă dovada calităţii de asigurat pe ultimii cinci ani,  adică să aducă o dovadă de la locul de muncă care să ateste că şi-a achitat contribuţia la sănătate”, au mai arătat oficialii CNAS.

În situaţia în care asiguratul se află pe teritoriul unui stat membru şi, din diverse motive, nu se mai află în posesia cardului european, el trebuie să contacteze casa de asigurări care i-a emis documentul pentru a solicita un certificat provizoriu de înlocuire, care are exact aceleaşi beneficii ca şi cardul european. Certificatul provizoriu este trimis în termen de 24 de ore de la solicitare.

Cardul european versus asigurarea privată
 
Sunt şi români care, atunci când pleacă în concediu, optează pentru asigurarea privată de sănătate, şi nu pentru cardul european. Diferenţa este că în baza asigurării private românii se pot trata în caz de urgenţe în orice clinică privată sau publică din ţara în care se află. Posesorul însă trebuie să aibă bani asupra lui, costurile urmând să-i fie decontate de asigurator abia la revenirea în ţară.

Datoriile României pentru asistenţa în străinătate

Însă România nu plăteşte către ţările europene doar tratamentele de care beneficiază românii care ajung în concediu şi întâmpină probleme medicale, ci şi asistenţa medicală acordată în baza formularelor europene.

„Datoria totală a României la începutul anului 2015 pentru asistenţă medicală acordată asiguraţilor români pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, respectiv Confederaţiei Elveţiene era de aproximativ 198 milioane  euro. Această suma include : prestaţiile de boală şi maternitate acordate în baza cardului european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) şi a certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate (CIP), precum şi cele acordate în baza formularelor europene de deschidere de drepturi pentru reşedinţa şi tratament planificat, respectiv E106, E109, E120, E121/S1, E112/S2 efectuate în perioada 2007-2015”, arată instituţia.

Conform acesteia, sumele pe care CNAS le plăteşte în baza cardului european de sănătate cresc de la an la an.