Cărbunele va "înghiţi" 755 hectare de pădure

Pentru extinderea exploatărilor de lignit este necesară exproprierea a peste 2.000 de hectare de teren, până în 2012 Din cauza secetei, aproape toţi producătorii termo funcţionează la

Pentru extinderea exploatărilor de lignit este necesară exproprierea a peste 2.000 de hectare de teren, până în 2012

Din cauza secetei, aproape toţi producătorii termo funcţionează la capacitate maximă. Numai cele trei complexuri energetice consumă zilnic circa 65.000 tone de lignit. Probleme pe termen scurt în ce priveşte stocurile de cărbune nu se întrevăd, dar ar putea apărea în iarnă, din cauză că exproprierile de terenuri în vederea extinderii exploatărilor sunt aproape blocate.

Numai anul acesta, potrivit estimărilor făcute de companiile din sectorul minier, ar fi necesară exproprierea a 220 de hectare de teren agricol şi a 165,4 hectare de teren silvic. Cu toate acestea, problema este una spinoasă.

Oficialii din minerit cred că este greu să se realizeze acest necesar, din cauză că proprietarii de terenuri cer preţuri exagerat de mari. "Probleme cu stocurile pe termen scurt şi mediu nu avem, dar s-ar putea să avem peste trei luni, din cauza greutăţii cu care se fac exproprierile", a declarat, pentru "Adevărul", Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Rovinari.

Opt miliarde de lei pentru un hectar de pădure

Potrivit acestuia, aproape jumătate din câmpurile carbonifere sunt blocate, iar din octombrie ar putea fi închisă o carieră care ar trebui să asigure aproape 30% din producţia de lignit a complexului, pentru că acum acoperă 8% şi a devenit nerentabil să mai fie ţinute utilajele acolo.

"Avem de cumpărat sute de hectare, dar proprietarii cer şi opt miliarde de lei vechi pe hectarul de pădure, în condiţiile în care valoarea de piaţă este de 200-300 milioane de lei vechi. Noi suntem dispuşi să plătim până la un miliard de lei vechi pe hectar", a adăugat Ciurel.

Modificări la legea exproprierilor Pentru anul acesta, CE Rovinari are un buget pentru exproprieri de 200 miliarde de lei vechi, bani care însă, probabil, nu vor fi cheltuiţi. "În zonele expropriate au început să mişune tot felul de avocaţi <> ", a adăugat şeful companiei. Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) a înaintat parlamentului un proiect de modificare a legii privind exproprierile în interes public, prin care să se scurteze termenele de judecată.

"Acest proiect de lege, aprobat deja în guvern, declară din start zonele care intră sub clauză de utilitate publică. În loc de 3-4 ani, cât durează până expropriem o zonă, termenele vor fi mai reduse", ne-a declarat Sorin Găman, şeful Direcţiei de Resurse Minerale din cadrul MEF.

Acesta a confirmat că s-au întârziat foarte mult achiziţiile de terenuri şi din această cauză se opresc fronturile de lucru, iar producţia de cărbune este diminuată. "S-a ajuns ca terenurile din faţa excavatoarelor să fie mai scumpe decât în centrul Bucureştiului.

Or, asta nu mai este dreaptă despăgubire", a adăugat Găman.

Oficialul MEF a explicat că, după terminarea exploatării, fiecare companie are obligaţia de a ecologiza zona şi că până acum nu au avut probleme cu asociaţiile ecologiste din cauza defrişărilor.

Cărbunele, resursă energetică strategică

În condiţiile în care rezervele exploatabile de gaze naturale şi ţiţei sunt în declin, rolul cărbunilor şi, în particular, al lignitului, în balanţa energetică a ţării este unul esenţial, se arată în strategia energetică a ţării.

Potrivit documentului citat, rezervele actuale de gaze şi ţiţei ne mai ajung cel mult 15 ani, în timp ce pe rezervele de huilă şi lignit ne putem baza timp de 229, respectiv 47 de ani încolo. Cu toate acestea, rezervele exploatabile, pentru care există licenţă, acoperă producţia pentru doar 32, respectiv 14 ani.

Astfel, resursele de lignit din România sunt estimate la 1,49 miliarde tone, din care exploatabile în perimetre concesionate sunt doar 445 milioane tone. Din resursele aflate în perimetrele noi, neconcesionate, 820 milioane tone sunt amplasate în continuitatea perimetrelor concesionate.

Termocentralele, turate la maximum

Termocentralele, pe cărbune sau gaze naturale, asigură, în condiţiile unui an hidrologic normal, circa 60% din producţia de energie a ţării. Aceasta dacă ţinem cont de faptul că Hidroelectrica are, de regulă, o cotă de 30-35% din piaţă, iar Nuclearelectrica de 10%.

În condiţii de secetă, rolul termocentralelor este aşadar extrem de important, cu atât mai mult cu cât, în condiţii de secetă extremă, există şi riscul închiderii centralei nuclearelectrice de la Cernavodă. Din cauza creşterii consumului din această vară, toate unităţile disponibile ale Termoelectrica au intrat deja în funcţiune.