Carantina în Bucureşti rămâne un subiect tabu. „Planurile de apărare se fac înainte de război. Nu zici, lasă, nu au ajuns inamicii, avem timp să ne pregătim“

Imagine: Mediafax

Autorităţile din Bucureşti discută dacă să ia măsuri noi, în contextul în care de trei zile se înregistrează aproape 2.000 de infectări pe zi. Specialiştii spun că oraşul trebuia închis încă de acum două luni.

Vlad Voiculescu, viitorul viceprimar al Capitalei pe probleme de sănătate, a fost singurul care a spus cu subiect şi predicat că se impune ca autorităţile să ia în calcul carantinarea Bucureştiului. Măsura, care este în vigoare în multe localităţi din jurul Capitalei, ar presupune circulaţia restricţionată a cetăţenilor pe timpul zilei, excepţie făcând deplasările care nu suportă amânare, justificate printr-o declaraţie pe propria răspundere.

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, precum şi prefectul, Traian Berbeceanu, au respins varianta carantinei în Bucureşti, deşi incidenţa noilor infectări calculată la mia de locuitori a ajuns la 6,77.

Când spune legea că se impune carantina

Biostatisticianul Octavian Jurma a declarat pentru „Adevărul“ că măsura carantinei trebuia luată încă din data de 13 octombrie, când incidenţa cazurilor noi era de puţin peste 3 la mie. 

„Din punctul meu de vedere, se impunea carantina de la 3 la mie, dacă avem o lege care aşa prevede. Lucrurile astea se judecă şi se decid la rece, când nu eşti sub presiune. Planurile de apărare a ţării se fac înainte de a intra în război, nu zici lasă că nu au ajuns inamicii şi avem timp să ne pregătim. Se fac exerciţii, ne pregătim când suntem într-o stare raţională de pace şi putem să ne uităm la rece la aceste cifre. Dacă legiuitorul a hotărât că 3 la mie este un prag de la care încolo lucrurile sunt atât de grave încât nu mai are sens să introducă alt prag, atunci luăm măsurile maximale pe care le putem lua la 3 la mie. Aţi văzut: de la 1 la mie, Germania a început să instituie carantina şi să ia măsuri foarte serioase. Noi am împrumutat indicatorul ăsta din Germania, dar nu şi programul lor de reacţie“, a declarat Octavian Jurma. 

Ce efect ar fi putut avea un lockdown în octombrie 

Dacă autorităţile ar fi instituit carantina atunci, calculele lui Octavian Jurma arată că în Capitală numărul cazurilor zilnice ar fi scăzut în jurul valorii de 200. „Odată ce am depăşit acest prag de 3 la mie, totul devine subiectiv, deoarece nu mai avem niciun criteriu obiectiv de a institui carantina. Sunt foarte multe adăugiri la lege care se pot interpreta subiectiv, cum e gradul de conformare al populaţiei. Ce e aia? Cum îl măsurăm matematic? (…) De fiecare dată când autorităţile anunţă o decizie, eu o includ în simulările pe care le fac. Dacă în 13 octombrie, la 3 la mie, se respectau la maximum măsurile şi se instituia această carantină justificată de lege – şi lumea nu ar fi avut ce comenta, că unde-i lege nu-i tocmeală – ar fi fost astăzi, în Bucureşti, sub 200 de cazuri pe zi, nu 2.000 de cazuri pe zi. Cum ar fi arătat Sărbătorile la 200 de cazuri pe zi în Bucureşti, cu spitalele goale practic, cu 2-3 morţi pe zi? La incidenţa asta, o să ajungem la 30-40 de morţi pe zi numai în Bucureşti“, a declarat biostatisticianul.

Măsura purtării măştii peste tot, un eşec

Nici măsurile luate în 9 noiembrie – între care cea mai importantă a fost obligativitatea de a purta mască peste tot în spaţiile publice – nu au fost respectate. „În 9 noiembrie am luat iarăşi măsuri, le-am pus şi pe ele în grafic să vedem unde am fi fost astăzi dacă se respectau în proporţie de 90%. Evident, erau măsuri mai slabe, iar impactul a fost mai mic. Dacă aceste măsuri erau respectate în proporţie de 90%, Bucureştiul era astăzi, probabil, undeva la 800 de cazuri pe zi, nu la 1.900. Toate aceste măsuri au restricţionat populaţia, au obosit-o, iarăşi trebuie să aşteptăm 3 săptămâni pentru a vedea rezultatul, nu mai putem veni cu alte măsuri în plus. Am ajuns la 23 noiembrie, nenorocire în Ilfov, am băgat jumătate din judeţ în carantină, dar oamenii vin în Bucurereşti, unde nu există carantină. Acest du-te-vino între Bucureşti şi Ilfov, în care toată lumea fuge de carantină, practic nu face decât să răspândească şi mai mult boala, pentru că nu se iau măsurile uniform. Măsurile din Ilfov au produs un uşor platou, nu vedem o coborâre. În schimb, în Bucureşti, aceste măsuri au făcut să explodeze numărul de cazuri“, a declarat Octavian Jurma. 

Oricât de gravă ar fi situaţia, ne obişnuim

Cercetătorul a arătat şi în ce constă pericolul: oamenii tind să se obişnuiască, în pandemie, cu cifre-record şi, în acelaşi timp, să obosească în efortul de a respecta măsurile de protecţie.

„În primul val ne panicam la 200 de cazuri pe zi, la un moment dat am avut vârful acela naţional de 500, vai de mine! Acum, 500 de cazuri pe zi numai în Bucureşti pare un vis frumos. Această abilitate a noastră de a ne obişnui cu cifrele este foarte gravă, căci în cele trei săptămâni – cât ni se spune să aşteptăm – noi ne obişnuim cu 1.000 de morţi pe săptămână şi cu astea 2.000 de cazuri în Bucureşti“, a mai arătat Jurma.

Capitala, în topul cazurilor noi de infectare

În Bucureşti, autorităţile sanitare au descoperit, ieri, 1.946 de noi cazuri COVID-19, exact acelaşi număr ca marţi, Capitala fiind pe prima poziţie a topului zonelor cu o largă răspândire a noului coronavirus. Pe locul 2 se află judeţul Constanţa cu 520 de cazuri noi, iar pe locul 3 este judeţul Cluj, cu 366 de cazuri noi. 

Un număr de 7.365 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 a fost înregistrat în ultimele 24 de ore, bilanţul total al infectărilor ajungând astfel la 532.040. În ultima zi au murit 161 de pacienţi, iar un număr de 1.271 de persoane sunt internate la ATI. În ultimele 24 de ore au fost prelucrate 31.458 de teste. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.430. Dintre acestea, 1.271 sunt internate la ATI.