Când trebuie să suspectezi că te-ai infectat cu noul coronavirus şi cum procedezi în continuare
0
Infecţia cu virusul SARS-CoV-2 care determină apariţia bolii COVID-19 are simptome similare cu ale altor infecţii virale: tuse, strănut, dureri de cap şi de gât, dificultăţi de respiraţie. În funcţie de simptome, putem suna la medicul de familie sau la 112.
293 de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus sunt internaţi în acest moment la Secţia Terapie Intensivă. Medicii din întreaga lume atrag atenţia că infecţia cu virusul SARS-CoV-2 ne afectează în mod diferit, putând duce la boli respiratorii severe sau chiar la deces, în unele cazuri. Cele mai comune semne ale infecţiei sunt tusea, febra sau frisoane, oboseala, durerile musculare, dificultăţi de respiraţie, durere de cap, pierderea mirosului sau gustului, durerea în gât, nasul curgător ori congestionat, greaţa şi diareea. Multe dintre simptome sunt comune cu ale altor infecţii respiratorii, astfel încât este important să ne adresăm medicilor specialişti pentru a ne stabili conduita terapeutică.
Noul coronavirus se transmite la fel ca şi celelalte virusuri care produc infecţii respiratorii prin picăturile de secreţie produse de persoana bolnavă care tuşeşte sau strănută, prin contactul apropiat – atingere, strângere de mâini – sau prin atingerea suprafeţelor contaminate după care mâinile neigienizate sunt duse la nas, gură sau ochi. Ajuns în corp, virusul se fixează pe celulele mucoaselor nazale unde se multiplică şi se răspândeşte la plămâni şi la alte organe şi ţesuturi.
Dacă suspectăm o infecţie cu SARS-CoV-2, primul specialist căruia trebuie să ne adresăm este medicul de familie, explică prof.dr. Doina Azoicăi, medic epidemiolog, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. „Orice persoană care are unul dintre simptomele cunoscute de-acum, vizavi de relaţia cu infecţia aceasta, să solicite opinia medicului de familie, în primul rând, şi, ulterior, dacă medicul de familie consideră necesar, să urmeze toate etapele pentru o evaluare clinică şi biologică”, explică universitarul.
Potrivit definiţiei date de specialiştii Institutului Naţional de Sănătate Publică, un caz suspect este orice persoană cu infecţie respiratorie acută, cu debut brusc sau care are cel puţin unul dintre următoarele simptome: tuse, febră, dificultate de respiraţie sau orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie sau pleurezie.
„Sunt întrebaţi şi mulţi nu spun“
Dr. Alice Grasu, managerul serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, explică traseul care trebuie urmat dacă nu dăm de medicul de familie. „Dacă medicul de familie nu poate fi găsit, persoana respectivă trebuie să sune la DSP, la acel TELVERDE şi, în funcţie de informaţiile primite, să acţioneze în consecinţă. Dar, dacă starea de sănătate nu este bună, nu a dat nici de medicul de familie şi nu se simte bine, atunci să sune la numărul de urgenţă 112. Şi să spună, pentru Dumnezeu: suspicionez, da, am avut contacte cu persoane bolnave, am mers într-o zonă foarte aglomerată, nu m-am protejat suficient. Adică, să anunţe că ar putea fi aşa ceva pentru ca echipajul care vine – fie că e de la noi, fie că e de la SMURD – să vină echipat corespunzător”, atrage atenţia dr. Alice Grasu.
Aceasta pentru că oamenii, de multe ori, nu spun adevărul, adaugă medicul. „Deşi sunt întrebaţi de operatoare dacă au avut contact în ultimele 14 zile cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2, dacă au lucrat într-un mediu aglomerat şi au stat lângă persoane fără mască. Sunt întrebaţi şi unii nu spun. Deşi, până la urmă, se dovedeşte că sunt pozitivi şi ne anunţă spitalul după ce i-am dus acolo”, adaugă dr. Grasu. Acest tip de comportament este foarte riscant pentru personalul medical care este şi aşa insuficient, mai spune dr. Alice Grasu.
În principiu, pacientul care apelează la 112 trebuie să fie un caz urgent. „Cu febră mare care nu cedează la tratament, cu dificultăţi de respiraţie, cu tuse, cu dureri musculare, articulare puternice care-l plasează în contextul definiţie de caz SARS-CoV-2. În aceste caz, pacientul să nu stea tot sperând că o să-i treacă!”, avertizează managerul.
„Am avut un singur caz cu suspiciune“
Medicii de familie spun însă că Ministerul Sănătăţii nu a elaborat reglementări clare care să prevadă traseul unui suspect de COVID-19 şi că, în lipsa acestora, se descurcă cum pot. „Am avut un singur caz de pacient cu o astfel de suspiciune. A mers la Spitalul Elias pentru testare. A aşteptat o zi, a fost confirmat, eu am anunţat DSP-ul, au venit, l-au luat şi l-au internat în spital”, a mărturisit dr. Daniela Ştefănescu, vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.
Medicul spune că nu a primit până acum niciun document oficial de la Ministerul Sănătăţii sau DSP care să stipuleze un circuit clar al pacientului cu suspiciune şi că, la nivelul medicilor de familie, nu a existat o bază de date pe care să o acceseze şi de unde să afle care sunt pacienţii izolaţi, confirmaţi sau internaţi pe care îi are în listă. „Din punctul meu de vedere, o bază electronică ar fi esenţială”, a spus medical, care şi-a exprimat speranţa ca, după intrarea în funcţiune a Legii carantinei, comunicarea între instituţii va fi mult îmbunătăţită.
Sandra Alexiu, medic de familie, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, vine cu precizări suplimentare: „În acest moment, aşa cum este reglementat în metodologia de supraveghere şi de depistare de pe site-ul INSP, dacă vine un pacient cu suspiciune, îl izolez în cabinet şi chem 112. Aceasta este conduita, pe scurt. Nu am însă nicio conduită în cazul în care pacientul refuză să stea. Înţeleg că urmează să se reglementeze prin nişte ordine de ministru care urmează să completeze Legea nr. 136 (Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, în vigoare din 21 iulie – n.r.). Dar, în principiu, dacă eu suspectez un pacient, el trebuie să facă testul, iar ca să facă testul eu trebuie să chem 112. De preferat este ca pacientul să ia legătura cu mine telefonic. Am şi avut un caz acum câteva zile. M-a sunat, era o persoană care avea probleme cu gustul şi mirosul, i-am spus să sune la Salvare şi să facă testul acasă. Şi a sunat la 112, i s-a spus că vor veni să-i facă testul, dar nu a mai avut răbdare patru ore, ci a plecat în parcare la Ikea unde plăteşti şi ţi se face drive-in. Până a ajuns persoana respectivă la Ikea, a venit Salvarea acasă şi nu a mai găsit-o decât pe bunica”, rezumă dr. Sandra Alexiu comportamentul unora dintre noi.
„E haos. Ne descurcăm fiecare cum putem“
Medicii de familie insistă pentru reglementări din care să afle exact ce au de făcut. „Este o bulibăşeală, sincer. Nimeni nu ştie exact ce este de făcut, nu se comunică nimic şi ceea ce se comunică este aiurea. Ministrul iese şi spune de două ori, două lucruri diferite. Prima dată spune că pacientul să meargă la medicul de familie dacă refuză să se interneze. Cum să-l trimiţi la medic în cabinet când am 25 de pacienţi pe sală? Apoi spune că pacientul să ia legătura cu medicul de familie, apoi că să facă anchete epidemiologice DSP-ul, după care constată că nu sunt destui oameni la DSP şi că să facă medicii de familie anchete epidemiologice. Numai asta nu făcusem! Şi apoi zice: stai, că medicii de familie să ajute. Şi iese într-un alt interviu şi zice: medicii de familie vor fi desemnaţi, ca şi cum eu sunt salariatul ministerului. Să vedem pe cine o să desemneze? Nu se comunică, nu există niciun fel de logică. Ar trebui să fie un algoritm care să meargă ceas, ca la armată. Să ştie fiecare clar ce are de făcut. Suntem într-un haos. Acum ne descurcăm fiecare cum putem. Acesta este adevărul”, conchide dr. Alexiu.
Unde te poţi duce să te testezi de COVID-19
Testul care arată infecţia cu COVID-19 este RT-PCR. Acest tip de teste sunt disponibile, la cerere, în multe clinici private, la un preţ mediu de 300 de lei. Persoanele asimptomatice sau cele care suspicionează o infecţie se pot programa, prelevarea probelor fiind făcută printr-un exudat nasofaringian. Rezultatele sunt gata în 72 de ore şi pot fi trimise şi prin e-mail.
Se încarcă comentariile...
