Când şi cum devin reţelele de socializare periculoase pentru adolescenţi

Foto: Shuttershock

După ce a urmărit timp de patru ani comportamentul a 4.000 de adolescenţi cu vârstele între 12 şi 16 ani, o echipă de cercetători de la Universitatea din Montreal a dat publicităţii un studiu care scoate în evidenţă faptul că cu cât timpul petrecut de aceştia pe reţelele de socializare este mai ridicat cu atât se declară mai deprimaţi şi mai lipsiţi de încredere în propria persoană.

Adolescenţii petrec aproximativ nouă ore pe zi în mediul online şi, simulat, rata de depresie în rândul adolescenţilor a atins un nivel record: în prezent, un adolescent se sinucide la fiecare 100 de minute, această perioadă fiind cea în care au loc schimbări considerabile la nivelul creierului, cât şi inevitabile turbulenţe emoţionale. Potrivit studiului, cu fiecare oră în plus petrecută pe site-urile de socializare sau în faţa televizorului, adolescenţii spuneau că aveau mai puţină încredere în propria persoană şi se simţeau mai deprimaţi. Autorii au concluzionat că aceste lucruri se întâmplă pentru că adolescenţii aveau tendinţa să se compare cu ceilalţi. „Aceste siteuri de social media sunt forme de media ce în mod constant expun adolescenţii la imagini de avuţie a altora, precum adolescenţi cu trupuri perfecte şi un stil de viaţă bogat şi plin de aventuri”, a precizat unul dintre autorii studiului. În al doilea rând, potrivit autorilor, site-urile de socializare obişnuiesc să întărească spirale deja existente, Algoritmul acestor site-uri creeând un feedback care sugerează conţinut pe baza căutărilor din trecut şi al comportamentului pe care îl afişează pe aceste platforme, prin urmare întăresc stări şi comportamente deja existente.

„Dacă pe de o parte avem studii care subliniază avantajele utilizării tehnologiei mobile, la fel avem şi studii care se concentrează pe efectele negative: sentimentul de singurătate, cu cât stai mai mult pe internet, cu atât eşti mai singur, stările de anxietate şi depresie, etc. În studiul despre care vorbim, autorii au constatat că adolescenţii care au petrecut mai mult timp pe reţelele de socializare decât în anul anterior au prezentat mai mult semne ale depresiei. Patricia Conrod, psihiatru la Universitatea din Montreal, pe care am avut bucuria să o cunosc, a declarat limpede că studiul lor nu poate dovedi că social media provoacă depresie la adolescenţi, dar rezultatele au valoare în prevenţie. Faptul că există o vulnerabilitate (folosirea în exces a social media) are valoare practică şi educativă pentru părinţi în primul rând. Părinţii trebuie să propună reguli cu privire la folosirea social media şi a jocurilor video, tocmai pentru a ajuta tinerii în evitarea instalării unor stări depresive”, a declarat psihologul Mihai Copăceanu.

Aceste site-uri pot fi locul unde adolescenţii dobândesc cunoştiinţe şi îşi dezvoltă pasiuni, dar pot fi şi locul unde aceştia aleg să-şi construiască o imagine trunchiată, unde nu vor obţine decât frustrări şi unde principala grijă este de `a avea`, lucrurile, experienţele, călătoriile altuia Keren Rosner, psiholog

Când devine nesănătoasă folosirea acestor site-uri

În contextul în care ştirile alarmante despre efectele negative ale utilizării în exces a site-urilor de socializare au devenit tot mai dese, experţii atrag atenţia că problema nu constă în utilizarea în sine a reţelelor sociale online. Potrivit acestora, este important să facem o dictincţie între utilizarea acestora pentru a ne ajuta să socializăm, pentru a întări relaţiile şi prieteniile pe care le avem şi utilizarea acestora ca substitut a acestora. 

„Trebuie văzute motivele şi de unde a apărut acest obicei. Foarte mulţi copii ajung să dezvolte o dependenţă de utilizarea acestor site-uri din obişnuinţă, părinţii considerând că dacă îi văd liniştiţi la calculator nu trebuie să-şi facă griji. Ulterior însă, lumea virtuală devine un refugiu pentru adolescenţii ce nu se pot integra cu uşurinţă într-un grup şi aici găsesc un mediu unde pot controla relaţiile şi cum sunt văzuţi de cei cu care interacţionează. Din păcate, adeseori vorbim de un cerc vicios, pentru că excesul timpului petrecut în lumea virtuală îi face să aibă greutăţi în a se adapta în lumea socială reală. Asta pentru că timpul irosit pe aceste siteuri îi lipseşte de experienţa directă a formării unei relaţii reale de prietenie, ce necesită dezvoltarea unor sentimente de empatie, compasiune sau înţelegere. Asta în timp ce în experienţa virtuală avem un comportament centrat pe sine, cu ignorarea expresă a aspectelor ce ne nemulţumesc legate de personalitatea noastră. Mai sunt două aspecte importante ce trebuie menţionate: vârsta adolescenţei este una de referinţă pentru noi ca adulţi, aici se formează pentru prima oară personalitatea noastră şi harta cognitivă a relaţiilor sociale. În al doilea rând, vorbim de siteuri care au în spate specialişti şi algortimi care să-i facă pe copii să petreacă cât mai mult timp şi să revină constant pe aceste site-uri pentru gratificarea pe care o oferă. De aceea rolul părinţilor este deosebit de important, însă este foarte greu să-i spui unui copil să nu facă ceea ce părinţii lui fac”, este de părere psihologul Keren Rosner.

Cum contribuie aceste site-uri la accentuarea stărilor de depresie

Potrivit experţilor, în cazul adolescenţilor care se confruntă cu stări de anxietate sau depresie, timpul petrecut în execes pe aceste site-uri nu face decât să-i lipsească de interacţiunile reale şi timp petrecut cu familia sau cu prietenii. „Site-urile de socializare pot contribui la accentuarea stărilor de depresie sau anxietate ale tinerilor tocmai pentru că ele propun o interacţiune virtuală într-o formă pasivă şi individuală. Pe scurt, adolescentul nu-şi dezvoltă abilităţi sociale, nu iese din casă, nu este activ în afara realităţii virtuale, nu se implică în activităţi diferite care să nu implice folosirea tehnologiei. Ce este riscant la utilizare este tocmai gradul de dependenţă care are substraturi neurocognitive.  Cu toţii avem o oarecare formă de dependenţă deoarece le folosim zilnic, dar cantitatea de timp folosită (ore zilnice, ore noaptea), abuzul, neglijarea altor sarcini, iritabilitatea în lipsa utilizării ne cauzează probleme”, susţine Mihai Copăceanu.