Bolnavii non-COVID, ignoraţi şi refuzaţi de spitale. Definirea „urgenţelor“ creează probleme de viaţă şi de moarte

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Reprezentanţii pacienţilor susţin că mulţi medici au anulat deja multe intervenţii chiririgicale programate
Reprezentanţii pacienţilor susţin că mulţi medici au anulat deja multe intervenţii chiririgicale programate

Reprezentanţii pacienţilor susţin că ordinul prin care sunt interzise internările şi operaţiile este mult prea ambiguu în definirea situaţiilor de urgenţă, fapt ce a determinat unii medici să renunţe la operaţiile deja programate. Pentru pacienţii cronici, cum sunt cei ce suferă de boli oncologice, acest lucru reprezintă o ameninţare la viaţa lor, susţin aceştia.

Ordinul Militar emis marţi seară de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), prin care sunt interzise internările şi operaţiile ce nu reprezintă urgenţe atât în spitalele publice, cât şi în cele private, a creat nelinişte în rândul pacienţilor cu afecţiuni cronice. Aceştia susţin că mulţi medici au renunţat astfel la operaţii programate, fapt ce le pune viaţa în pericol pacienţilor.

Concret, Ordinul Militar semnat de şeful DSU, Raed Arafat, prevede că „pe toată perioada stării de urgenţă, se suspendă internările pentru intervenţii chirurgicale, alte tratamente şi investigaţii medicale care nu reprezintă urgenţă şi pot fi reprogramate, din toate unităţile sanitare cu paturi, publice şi private, precum şi consultaţiile şi tratamentele care pot fi reprogramate sau sunt programabile, în toate structurile ambulatorii, atât publice, cât şi private”. Reprezentanţii pacienţilor susţin că ordinul este mult prea ambiguu în definirea situaţiilor de urgenţă, fapt ce a determinat unii medici să renunţe la operaţiile deja programate, ceea ce, pentru pacienţii cronici, cum sunt cei ce suferă de boli oncologice, poate fi un pericol. „Nici noi nu avem o imagine clară a ceea ce înseamnă urgenţă. Pentru pacienţii cu boli cronice, operaţiile intră în categoria urgenţelor, pentru că, aşa cum este cazul pacienţilor oncologici, este vorba de un timing, contează foarte mult momentul în care are loc inervenţia chirurgicală. Poate nu pare o urgenţă în sensul clasic al termenului, dar este o urgenţă din punct de vedere al diagnosticului şi tratamentului. Dacă nu se intervine la timp în aceste cazuri, orice întârziere le pune viaţa în pericol. La ora actuală avem medici care au trimis pacienţii acasă şi nu mai fac acest tip de intervenţii. Aceeaşi situaţie este şi în rândul pacienţilor care necesită un transplant. Vorbim de o urgenţă, pentru că prelungirea bolii le pune viaţa în pericol”, a explicat Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România. „Suntem îngrijoraţi pentru că pacienţilor cu afecţuni cronice li se ia şansa de supravieţuire. Avem pacienţi refuzaţi la operaţii care erau deja programate. Avem pacienţi externaţi şi lăsaţi în voia sorţii, aşa cum s-a întâmplat la Oneşti, unde spitalul a devenit unul dedicat pacienţilor cu Covid-19. Gândiţi-vă că înainte aveam 142 de pacienţi cu patologie oncologică care mureau zilnic în România. Câţi mor acum din cauza acestor ambiguităţi?”, subliniază şi Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici.

Avem pacienţi refuzaţi la operaţii care erau deja programate. Avem pacienţi externaţi şi lăsaţi în voia sorţii  Cezar Irimia  preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici

Tocmai de aceea, miercuri, autorităţile au venit cu o serie de clarificări, susţinând că aceste interdicţii nu se aplică în mod absolut şi automat, ci pe baza analizei medicului curant de specialitate. „Spre exemplu, nu se aplică pacientelor însărcinate sau persoanelor care necesită tratament oncologic şi care au nevoie de controale periodice ambulatorii obligatorii pentru monitorizare şi investigaţii. Pentru fiecare pacient internat în spital sau consultat în ambulatoriu va trebui să existe o documentaţie medicală care să justifice, în mod obiectiv, necesitatea realizării actului medical, atât în cadrul unităţilor spitaliceşti cu internare. cât şi în cazul structurilor ambulatorii”, se arată în comunicatul celor de la DSU. Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu, primul care a atras atenţia asupra situaţiilor ambigue ce pot apărea, a declarat că este de datoria Ministerului Sănătăţii să elaboreze ghiduri de conduită terapeutică pentru fiecare categorie de patologii şi că acest lucru nu intră în competenţa DSU. „Ar fi trebuit să avem o comunicare clară încă de la început, până să ne trezim cu sute de pacienţi cu diferite urgenţe care au fost trimişi acasă după interpretarea unuia sau altuia. Este nevoie de ghiduri de conduită terapeutică pentru fiecare categorie de patologii, iar acest lucru cade în sarcina Ministerului Sănătăţii, nu este treaba DSU sau a unui specialist în comunicare. Din păcate, este posibil ca unii să profite în toată această situaţie, să îşi ia salarii şi să nu trebuiască să mai meargă la serviciu”, a precizat acesta.

România se apropie de 5.000 de cazuri

Între timp, numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus în ţara noastră se apropie de 5.000 după ce miercuri erau confirmate 4.761 de cazuri, cu 344 de cazuri anunţate în ultimele 24 de ore. Numărul deceselor în rândul persoanelor infectate cu acest virus a trecut de 200, iar peste 500 de persoane au fost declarate vindecate şi externate. De asemenea, miercuri a fost înregistrată o scădere importantă a numărului pacienţilor în stare gravă, dacă cu o zi înainte la secţiile de terapie intensivă erau peste 270 de pacienţi, numărul acestora a ajuns la 162. În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, Suceava înregistrează în continuare cel mai mare număr de cazuri, cu peste 1.400, urmat de municipiul Bucureşti cu peste 600 de cazuri confirmate. Celelalte judeţe cu peste 100 de cazuri sunt Arad şi Braşov cu 161 de cazuri, Clujul cu 129, Constanţa cu 114, Galaţi cu 128, Hunedoara cu 174, Iaşi cu 106, Mureş cu 103, Neamţ cu 196 şi Timiş cu 227.

În ceea ce priveşte sitauţia cetăţenilor români aflaţi peste graniţă, până miercuri, 651 dintre aceştia erau confirmaţi cu noul coronavirus, cei mai mulţi dintre aceştia fiind în Italia, 412, şi Spania, 195. De la începutul epidemiei de COVID-19, 37 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 11 în Italia, 7 în Franţa, 11 în Marea Britanie, 6 în Spania, unul în Germania şi unul în Suedia, au decedat.

De asemenea, autorităţile au continuat să vegheze la respectarea restricţiilor de deplasare impuse pe perioada stării de urgenţă, miercuri anunţând că doar în ultimele 24 de ore au fost sancţionate 6.690 de persoane cu amenzi contravenţionale în valoare de 14.923.477 de lei. În plus, în toată această perioadă, autorităţile au deschis nu mai puţin de 335 de dosare penale privind infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Spitalul din Deva, militarizat

Miercuri la amiază, cadrele militare care urmau să preia conducerea unităţii medicale erau deja prezente la Spitalul din Deva împreună cu ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, aflat în control în judeţul Hunedoara. Acesta din urmă a declarat că Spitalul Judeţean Deva va fi condus în următoarele 3-4 săptămâni de către medicii militari. „Am instalat manager militar la spitalul din Deva. Nu există circuite, iar cele care există nu sunt respectate. Avem de făcut o muncă, care trebuie să înceapă cu personalul medical”, a anunţat Tătaru, apreciind că situaţia de la Deva este dificilă, dar nu la fel ca la Suceava. Acesta a subliniat că autorităţile judeţene nu au făcut nici măcar anchete epidemiologice. Întrebat dacă Direcţia de Sănătate Publică nu şi-a făcut treaba, ministrul a replicat: „Nu pot să spun că cineva şi-a făcut treaba. Altfel, nu eram eu aici”.

Soluţia militarizării spitalelor care nu au făcut faţă epidemiei noului coronavirus este criticată de specialiştii în Sănătate, care reclamă faptul că medicii militari nu au totuşi o autoritate deplină. „Cred că decizia de militarizare a unităţilor medicale nu este una înţeleaptă. În primul rând, medicii militari sunt priviţi ca un fel de bau-bau, însă şi ei sunt doar oameni obişnuiţi, ce altceva pot să facă. Pe de altă parte, autoritatea lor este subminată chiar de faptul că sunt temporar acolo. Dacă personalul nu ascultă de ordinele lor, nu-i pot da afară. Să ne uităm doar la ce se întâmplă la Suceava. Managerul de acolo e doar suspendat din funcţie, peste cinci săptămâni va fi repus în funcţie. De cine credeţi că vor asculta angajaţii unui spital în situaţia asta? Altfel, dacă asta e soluţia, de ce nu numim un militar în fruntea ministerului?” a explicat Sorin Paveliu, medic primar de boli interne.

Bănescu (BOR): Slujbele de Florii şi de Înviere, săvârşite în biserici, fără credincioşi

Slujbele din această perioadă, inclusiv cele de Florii şi de Înviere, vor fi săvârşite în biserici, fără credincioşi, la miezul nopţii urmând să aprindem lumânarea de la candela din casă, să cântăm „Hristos a înviat” şi să ne rugăm ca El să reaprindă în noi Lumina credinţei şi speranţei, a afirmat purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu. Şi preşedintele Iohannis a declarat miercuri că va sărbători Învierea Domnului acum duminică şi că va sta acasă. „O să stau acasă împreună cu soţia mea, Carmen. Vom fi numai noi doi, nu vom merge la biserică, nu vom merge să luăm Lumină, nu vom invita pe nimeni la masă, nu vom merge la nimeni la masă. Vom fi acasă, vom urmări Liturghia la televizor, vom aprinde o lumânare în casă şi ne vom ruga. Asta mă aştept, dragi români, să faceţi cu toţii”, a declarat şeful statului. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite