Blatul băncilor cu Guvernul

Că statul se împrumută în fiecare lună de pe piaţa internă nu mai este o ştire. Că în aceste zile va contracta un credit de un miliard de euro, de la băncile din România, cu dobânzi de sub 5%, este o ştire.

 Până acum, statul a mai reuşit o singură dată să se împrumute atât de ieftin în euro, în noiembrie 2009 (1,42 miliarde de euro, la o dobândă 4,25%). „Dacă noi vom reuşi să luăm acest credit de circa un miliard de euro, cu dobânzi sub 5 procente, înseamnă că România ar redeveni credibilă", a declarat într-un interviu Traian Băsescu. Ce a vrut să spună şeful statului? Că investitorii străini vor spune "Guvernul român este credibil dacă ia împrumuturi aşa de ieftine" În fapt, săptămâna trecută, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, s-a întâlnit cu şefii băncilor locale pentru a-i convinge să acorde acest împrumut la o dobândă mică.

Deci, blat! Investitorii străini nu sunt imbecili să nu vadă că împrumuturile Guvernului sunt rostogolite de la lună la lună, de la an la an, însă acei bani nu se mai întorc în economia reală. Guvernul, care poate fi comparat cu un cetăţean care mănâncă, bea şi pleacă în concediu pe datorie, mai are încă posibilitatea de a se împrumuta pentru a-şi plăti datoriile. Dar asta nu-l face credibil, domnule Preşedinte, pe pieţele externe, pentru că investiţiile străine au scăzut la jumătate faţă de anul trecut. În acest timp, firmele şi populaţia primesc bani din ce în ce mai greu de la bănci, care se mulţumesc cu veşnicul client: statul.

Adevărata problemă este că Guvernul nu a învăţat absolut nimic din această criză financiară şi nici din greşelile pe care le-au făcut cetăţenii pe care îi guvernează. Milioane de români care au contractat credite în 2007-2008 pentru a pleca în concediu sau pentru a-şi cumpăra haine şi electrocasnice nu mai au cu ce să-şi plătească ratele şi nicio bancă nu le refinanţează creditul. Blatul lui Isărescu cu băncile a funcţionat, însă România nu va redeveni credibilă. Isărescu este singurul care a rămas credibil pentru bănci. El garantează şi statul se împrumută. Pentru noi, însă, nu mai are cine să garanteze.