Biserica, bugetul şi cercetarea în România

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Telescopul Spatial Hubble

Se întâmplă uneori să văd cum mentalităţi demne de evul întunecat se propagă prin mediul online. Acele mentalităţi (îmbrăcate aparent în fapte şi intenţii bune) îmi aduc aminte de faptul că statul român are priorităţi destul de ciudate în ceea ce priveşte alocarea banilor de la bugetul public. Se pare că una dintre aceste priorităţi este reprezentată de finanţarea bisericii. Câţi bani primesc bisericile anual de la bugetul de stat?

Să intrăm direct în cifre: cele mai noi date declarate de BOR se situează undeva în zona a 540 milioane de euro. 540 de milioane de euro date de statul român către o organizaţie privată. Ce am putea face în România anului 2013 cu acei bani este o întrebare legitimă. Am să încerc să dau câteva răspunsuri din domeniul în care activez, adică educaţia şi cercetarea din astronomie.

1. Cel mai mare telescop al lumii, Gran Telescopio Canarias, este situat pe insula La Palma din arhipelagul Canare al Spaniei. Costurile totale ale acestui telescop au fost de aproximativ 130 milioane de euro. Cu bugetul de 540 milioane de euro, România ar fi putut construi anual 4 (!) telescoape de talia celui mai mare telescop al lumii.

România ar deveni polul mondial al cercetării în astronomie şi am descifra cele mai adânci mistere ale Universului. Pe lângă aceste lucruri interesante pentru lumea cercetării, construirea acestor telescoape ar avea un impact pozitiv incredibil pentru economia României: de la investiţii adiacente în infrastructură, la segmentul de servicii şi turism (cercetătorii din întreaga lume, care vor folosi telescoapele, vor avea nevoie de transport, cazare, masă, etc.) şi terminând cu plata pentru ora de folosire a telescopului - timpul de observaţie se plăteşte bine -, economia va primi un impuls puternic.

**În acest timp, cel mai mare telescop al României este de dimensiunile celor pe care le folosesc amatorii de week-end în ţările vestice, dar cu o tehnologie rămasă la nivelul anilor 1900 şi este nefuncţional.**

2. Un observator astronomic public, de popularizare a astronomiei către oamenii de rând, costă în jur de 2-300.000 euro (construit de la zero). Cu 540 de milioane de euro, am construi un număr (absurd) de 1800 de astfel de observatoare în România!

Cu un singur observator public în fiecare oraş al ţării, nivelul educaţiei din România ar creşte simţitor: din experienţa de la Observatorul Astronomic de la Galaţi, oamenii de toate vârstele află lucruri excepţionale despre planeta noastră şi locul nostru în Univers. Acestea variază de la observarea Lunii, Soarelui, a planetelor şi asteroizilor care pot pune în pericol viaţa pe Terra, până la observarea planetelor care se rotesc în jurul altor stele!

De asemenea, sunt implicaţi activ, în programe educaţionale, de la copiii de gradiniţă până la studenţii universităţilor; astfel ar avea de beneficiat însăşi esenţa învăţământului românesc, trecând de la învăţământ (de cele mai multe ori) pur teoretic, la învăţământul practic. În acelaşi timp, aceste telescoape pot fi folosite în reţea, în timpul liber, pentru descoperirea de asteroizi apropiaţi Pământului, România putând concura cu marile observatoare ale lumii dedicate acestui domeniu.

** În acest timp, 42% dintre români cred că Soarele se roteşte în jurul Pământului, iar observatoarele astronomice publice din ţară se pot număra pe degetele de la mâini; dintre acestea, puţine au tehnica adecvată realizării observaţiilor astronomice.**

3. Celebrul Telescop Spaţial Hubble, care a revoluţionat înţelegerea noastră asupra Universului, a costat 2.5 miliarde de dolari (~1.9 miliarde euro). Cu cei 540 milioane de euro anual, în 4 ani, România ar construi un asemenea telescop!

Beneficiile pe care le-ar putea aduce un asemenea telescop în plan ştiinţific sunt de nemăsurat. E suficient să spun că până şi un defect al oglinzii lui Hubble a dus la dezvoltarea unor algoritmi de analiză a datelor, algoritmi care sunt folosiţi acum în identificarea, încă din primele stagii, a cancerului de sân.

** În acest timp, România a lansat în spaţiul cosmic un mic satelit cubic, cu latura de 10 cm, care a funcţionat o perioadă de ordinul orelor. Sateliţii din acea categorie sunt temele de proiect ale studenţilor universităţilor din Occident.**

Se poate ca aceste idei scrise mai sus să nu pară importante pentru toată lumea, dar cum ziceam, vorbesc din perspectivă proprie, oferind exemple dintr-un domeniu pe care îl cunosc relativ bine. Dar mai ştiu un lucru important: acei 540 milioane de euro anual pot fi investiţi într-un domeniu precum astronomia/astrofizica, domeniu care produce cel mai important bun al unei societăţi, şi anume educaţia! Într-o societate educată din punct de vedere ştiinţific, texte care clamează că vaccinul anti-HPV ar fi "un prezervativ injectabil" şi că ar cauza un val de "desfrâu" prin prisma prevenţiei unei boli cu transmitere sexuală, nu ar exista. Asemenea persoane ar fi blamat, probabil, şi descoperirea penicilinei, care vindecă şi sifilisul. Într-o societate educată, asemenea persoane nu ar exista, iar ideile pe care le expun ar rămâne acolo unde le este locul - în cea mai neagră perioadă a umanităţii, Evul Mediu...

Voi în ce domeniu al cercetării aţi investi bugetul pe care statul român îl acordă anual bisericilor?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite