Biletul de călătorie intră în istorie

După 139 de ani în care a circulat prin mâinile bucureştenilor, biletul de hârtie al RATB cedează în faţa tehnologiei. De acum, bucureştenii vor folosi exclusiv cardul electronic ca mijloc de plată pentru transportul în comun. Regia Autonomă de Transport Bucureşti a eliminat biletele de hârtie luna aceasta, călătorii putând utiliza cardurile ACTIV sau MULTIPLU din ofertă.

Transportul public bucureştean a intrat într-o nouă eră. Biletele de călătorie din hârtie au fost înlocuite complet de cardurile electronice. Un prim efect al acestei decizii, implementată în urmă cu trei săptămâni, a fost că încasările RATB au crescut cu aproximativ 24%.

„Pe lângă avantajul major că putem ţine o evidenţă completă a cererii de transport, creşterea cu 24% a vânzărilor titlurilor de călătorie arată că oamenii îşi încarcă noile carduri RATB cu mai multe călătorii", a precizat, pentru „Adevărul", Adrian Criţ, directorul general al regiei.

Cardul Zâmbet este cel mai modern instrument de plată lansat de RATB, împreună cu Banca Comercială Română. Cardul de debit cu tehnologie contactless are inclusă aplicaţia de transport.

Călătorii pot achita serviciile de transport în comun, cumpărăturile şi la bancomat, fiind primul card cu o astfel de funcţionalitate multiplă. Poate fi încărcat cu orice tip de abonament pentru transportul public, atât cu mijloacele RATB, cât şi cu metroul.

Plată prin telefon

Revoluţia tehnologică a RATB nu se opreşte aici. Până la sfârşitul anului, regia va introduce plata serviciului de transport prin intermediul telefonului mobil, precum şi noi titluri de călătorie. În plus, Regia Autonomă de Transport Bucureşti solicită Consiliului General al Municipiului Bucureşti „din două în două săptămâni" majorarea preţului unei călătorii.

Accident de tramvai la intersecţia Calea Moşilor cu Ştefan cel Mare

Directorul Regiei, Adrian Criţ, motivează cererea prin faptul că preţul carburantului s-a majorat cu 25% în ultimul an. În plus, aproximativ 500 de vehicule ale RATB au ieşit din garanţie, iar costurile pentru exploatare sunt foarte mari.

Preţul unei călătorii în prezent este de 1,3 lei. Solicitarea RATB prevede o majorare a preţului călătoriei la 1,8 lei. Un simplu mesaj scris de pe telefonul mobil le oferă călătorilor din Alba Iulia o oră de transport pe oricare dintre cele 23 de linii ale oraşului cu autobuzele Societăţii de Transport Public.

În peste 16.200 de cazuri, călătorii au ales de la lansarea proiectului, în premieră naţională, în decembrie anul trecut, să se folosească de telefonul mobil pentru a plăti serviciile de transport.

Practic, călătorul trimite, după ce urcă în autobuz, un SMS fără text la numărul special 7585, iar preţul biletului se va regăsi în factura de telefon. În câteva secunde, el primeşte informaţii despre data şi ora emiterii „biletului", durata validităţii şi un cod care permite controlorilor să combată  fraudele.

Mai mult, dacă un bilet normal, pe hârtie, costă 1,8 lei şi oferă o oră de călătorie pe orice linie, unul cumpărat prin SMS este 1,6 lei.

Pentru acest sistem, Primăria plăteşte prin SMS 120 de euro lunar către furnizorul de servicii, compania Sim Plus şi 16% din încasări. O altă modalitate de plată este cea cu cardul magnetic, ce a înlocuit clasicul abonament.

Sistemul de carduri a fost introdus în martie 2010 şi a costat 300.000 de euro. Şi la Sibiu există varianta, începând de luna aceasta, abonament electronic. Suportul electronic este din plastic, tip card, inscripţionat cu numele, fotografia şi un cod unic de abonat.

90% din obiecte sunt donate

Macheta primului tramvai cu cai se află expusă la muzeu

Muzeul RATB din strada Trapezului nr. 4 din Capitală adăposteşte în cele şapte cămăruţe toată istoria transportului public al Capitalei, de la bilete şi abonamente la insigne şi uniforme ale controlorilor de la 1900 sau simulatoare de circulaţie pentru şoferii societăţii.

Doru Parfenie ­este cel care a adunat şi a donat muzeului cărţi poştale, bilete şi abonamente din toate timpurile. Până la 1823, în Bucureşti, trăsurile particulare erau folosite doar de boieri, burghezi, oamenii de rând neavând dreptul de a poseda un astfel de mijloc de deplasare. Pentru ei existau trăsuri de piaţă. 49 de ani mai târziu a apărut biletul de călătorie.

Muzeu cu programare

Unele dintre primele vehicule care circulau prin Bucureşti aveau locuri amenajate pe acoperiş, unde se ajungea pe o scară în spirală, numită „imperială". „Să ştiţi că pe vremea aceea lumea se urca la capăt şi cobora la cerere.

Adică, suna din clopoţel şi vatmanul oprea în poarta casei sau la cafenea, după cum dorea călătorul. Şi tot atunci existau taxatori", spune Doru Parfenie.

În muzeu puteţi vedea, în prima încăpere, macheta primului tramvai cu cai, realizată de Marian Andrei şi donată de acesta instituţiei. „Andrei este un împătimit al acestor maşini şi a muncit la machetă şapte luni.

Tot el a realizat multe alte circuite complicate ale vehiculelor din epocă", ne spune Parfenie. Muzeul RATB poate fi vizitat zilnic, între orele 10.00 şi 15.00.

„Muzeul nostru încă nu se află înscris în circuitul muzeistic, aşa că, pentru vizite, se va face o programare telefonică, sunând la departamentul relaţii cu publicul, la numărul 031.425.04.82. Intrarea este liberă", declară Doru Parfenie. A contribuit Nicu Neag

"Creşterea cu 24% a vânzărilor titlurilor de călătorie arată că oamenii îşi încarcă noile carduri RATB cu mai multe călătorii.''
Adrian Criţ directorul general al RATB

1872 este anul în care au fost tipărite primele bilete de călătorie în Bucureşti.

Primul bilet, piesă de muzeu

Primul bilet de tramvai

Folosirea exclusivă a cardurilor de călătorie a pus capăt istoriei de 139 de ani a biletelor de hârtie în Bucureşti. Dintre 1.000 de bilete emise în 1872 de Prima Societate de Tramvaie din Bucureşti, cel cu numărul 951 se află în posesia Muzeului RATB, donaţie a familiei Doru Parfenie.

10 bani era preţul tichetului în 1872, când se dădea în funcţiune prima linie de tramvaie cu cai, ce parcurgea „Podul Târgului de afară (Calea Moşilor) şi Podul Târgoviştei (Calea Griviţei)".

„Unul dintre cele mai perisabile lucruri din lumea asta este biletul", ne-a declarat Doru Parfenie, colecţionar şi responsabilul patrimoniului Muzeului RATB, cel care a donat instituţiei primul bilet din istoria societăţii bucureştene de transport în comun.

El a achiziţionat preţioasa bucată de hârtie, necompostată, cu 200 de euro, de la un alt colecţionar.

Biletele sub ocupaţia germană

Prima linie de tramvaie cu cai va fi dată în folosinţă la 1872, fiind introdusă de „Societatea Anonimă Română de Tramvaie" cu capital englez şi belgian. În 1894, primul tramvai electric a circulat pe ruta Obor-Cotroceni.

A doua societate a tramvaielor primeşte permisiunea să funcţioneze în 1890, sub numele de „Societatea Română pentru construirea şi exploatarea de căi ferate şi tramvaiuri", cu sediul în strada Teilor nr. 154 (astăzi, Vasile Lascăr). În 1896, cele două societăţi se unesc într-una singură: „Tramvaiele Unite din Bucureşti".

În timpul ocupaţiei nemţilor, biletele erau scrise în limba germană şi tipărite la propriile tipografii. Preţul acestora era în funcţie de distanţă: 5 sau 10 bani, unul de culoare roşie şi unul verde. Animalele care trăgeau tramvaiele trebuiau să fie numai cai, care erau castraţi, aşa cum se vede şi în una dintre fotografiile aflate în muzeu.

La 14 iulie 1909 s-a înfiinţat Societatea de Transport Bucureşti (STB), care va avea în Consiliul de Administraţie câteva personalităţi: C. Nacu (preşedinte), M. Blanc (membru), Anghel Saligny (acţionar), Gheorghe Ţiţeica (cenzor). Vintilă I. Brătianu, primarul oraşului, prezida şedinţele consiliului.

Ceasuri pentru angajaţi

Biletele de-a lungul timpului

Câteva mostre de permise STB din perioada 1924-1950 sunt expuse în clădirea muzeului. Abonamentele se emiteau pentru elevi, studenţi, funcţionari publici, militari, meseriaşi şi precupeţi, persoanele care băteau Bucureştiul în lung şi-n lat. STB s-a inspirat pentru model de la sistemul de transport hamburghez. După anul 1930, acestea erau adevărate opere de artă, ce puteau fi folosite drept cărţi de identitate recunoscute de oficialităţi. „Erau ştampilate, aveau timbru şi poza deţinătorului pentru a nu putea fi fraudate. Dar tot se fraudau", spune Doru Parfenie.

Primele timbre pe abonamente au apărut în anul 1923, având valoarea de 220 de lei şi formatul de 19x29 mm. Neavând concurenţă, STB majora constant preţul biletelor, bucureştenii fiind nemulţumiţi de acest fapt. Dar STB avea grijă şi de angajaţi. „Societatea cumpăra pentru ei ceasuri de buzunar, la un preţ modic. Şefii aveau ceasuri de argint", ne spune gazda de la muzeu.