Big Brother, cu ochiul pe turişti. Serviciile secrete, împuternicite să spioneze toţi amatorii de călătorii

Serviciile Secrete, dar şi alte instituţii ale statului vor acces la datele cu caracter personal ale tuturor turiştilor care se cazează în România. Cel puţin aşa prevede un proiect de lege pus în dezbatere publică de către Ministerul Turismului. Reprezentanţi ai societăţii civile şi specialişti în domeniul juridic reclamă că printr-o astfel de măsură se încalcă dreptul la viaţă privată.

În curând angajaţii Ministerului Apărării Naţionale (MAPN), cei ai Serviciului Român de Informaţii (SRI), sau din Serviciul de Informaţii Externe (SIE) vor putea afla oricând unde călătorim sau ce cetăţeni străini s-au cazat în România. Cel puţin aşa prevede un proiect de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Turismului.

Concret, Sistemul Informatic de Evidenţă a Activităţii de Turism din România (SIEATR), care va fi asigurat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) va colecta, stoca, corela, ordona, analiza, prelucra şi disemina date, precum şi indicatori statistici privind activităţile de turism şi turişti. SIEATR este un ansamblu al sistemelor şi mijloacelor informatice necesare pentru ţinerea evidenţei structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare, de evaluare a activităţii turistice, de evaluare a circulaţiei turiştilor şi de furnizare a informaţiilor necesare instituţiilor publice, potrivit proiectului de lege.

Sistemul este compus din trei module. Primul modul, administrat din punct de vedere tehnic de STS, vizează evidenţa furnizorilor de servicii turistice, persoane juridice şi fizice. STS, împuternicit de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul turismului, va colecta date cu caracter personal.

Modulul al doilea, gestionat tehnic tot de STS, prevede indicatorii statistici asociaţi activităţii de turism din România. Autoritatea împreună cu Institutul Naţional de Statistică stabilesc indicatorii ce se colectează de la structurile de primire turistică pentru: susţinerea şi promovarea activităţii turistice în România, elaborarea de strategii naţionale, sectoriale, regionale sau locale şi stabilirea sau propunerea de măsuri de conservare şi protejare a resurselor şi obiectivelor precum şi în scopul stimulării dezvoltării destinaţiilor şi produselor turistice.

Al treilea modul, numit „Fişa de anunţare a sosirii si plecării turistului”, va fi administrat din punct de vedere tehnic de STS şi gestionat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin intermediul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), având calitatea de operator al acestuia în vederea protejării turiştilor, a proprietăţii private si publice, prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, protecţiei martorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, depistării persoanelor care se sustrag urmăririi penale, executării pedepselor sau altor hotărâri judecătoreşti în materie penală, depistării persoanelor dispărute, depistării persoanelor care nu respecta măsura controlului judiciar şi prevenirii şi înlăturării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. IGPR, în calitate de operator de date cu caracter personal, împuterniceşte STS să efectueze operaţiuni privind stocarea acestor date.

Furnizorii de servicii turistice ar urma să colecteze următoarele date în fişa de anunţare a sosirii şi plecării turistului: numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, cetăţenia, date referitoare la domiciliu: ţară, localitate, stradă, număr, date referitoare la actul de identitate: tipul, seria şi/sau numărul, data eliberării şi instituţia emitentă, statul emitent, codul numeric personal sau numărul personal de identificare, cu excepţia turiştilor străini care nu posedă un astfel de număr, data sosirii şi data plecării, scopul călătoriei, date privind plata, inclusiv adresa de facturare, date din profilul „client fidel", dacă există, agenţia sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul.

Astfel, dacă acum la fişa cu datele personale realizată de hotelier, avea accces doar Poliţia Română şi angajaţii Ministerului de Interne, acest lucru se va schimba dacă proiectul legislativ va fi aprobat, iar asta pentru că informaţiile cu caracter personal introduse în soft vor putea fi accesate şi de Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării şi Ministerul Public.

Datele SIEATR transmise de către furnizorii de servicii turistice ar urma să se stocheze pe o perioadă de cinci ani de la momentul transmiterii, conform proiectului legislativ. Informaţiile cu caracter personal vor fi anonimizate după un an, astfel încât datele din soft vor reprezenta doar un suport pentru realizarea statisticilor, fără vreo referire la vreun cetăţean anume. 

„Avem de-a face cu o încălcare tot mai mare a vieţii private“

Experţii din zona societăţii civile şi din domeniul juridic avertizează că realizarea unui astfel de soft nu este decât un pas înapoi cu privire la respectarea vieţii private. „Avem de-a face cu o încălcare tot mai mare a vieţii private şi a intimităţii. Este un proces pe care îl regăsim, din păcate, în toată lumea. Sub pretextul luptei împotriva terorismului, serviciile secrete fac paşi în plus spre limitarea informaţiilor care ar trebui să existe doar în privat. Este o luptă permanentă între ceea ce înseamnă viaţă privată şi ce este viaţă publică, cea dintâi fiind tot mai restrânsă. Statul ajunge să ştie tot mai multe despre ce facem noi, cetăţenii“, a explicat sociologul Mircea Kivu.

Şi reprezentanţi ai consumatorilor din România afirmă că trebuie să fim atenţi la modul în care vor fi colectate aceste date şi în ce scop, susţinând că trebuie făcută o diferenţiere între siguranţa cetăţenilor şi supravegherea lor. „ Trebuie să ne punem problema în ce scopuri vor fi folosite datele care ajung la STS“, spune Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons Protecţia Consumatorului care nu neagă că sistemul ar fi util deoarece „în zilele noastre există unităţi de turism care colectează datele din buletin fără a avea autorizaţie”. Ori prin introducerea unui asemenea soft, respectivele unităţi vor fi obligate să obţină autorizaţie. În caz contrar, vor fi închise.

Cel mai delicat aspect al măsurii este, însă, din punct de vedere al legilor internaţionale, potrivit avocatului Adrian Cuculis.  „Această prevedere va afecta dreptul la liberă circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene. De ce trebuie să ştie statul român de ce şi unde se deplasează cetăţenii Uniunii Europene în România? În momentul în care călătoreşti în diverse ţări din UE se consideră din punct de vedere legislativ că eşti pe acelaşi teritoriu administrativ. Consider că este un regres, mai ales în contextul în care dorim să aderăm la Spaţiul Schengen“, arată Adrian Cuculis.

„… Restul e poezie“

Avocatul este contrazis însă de Mihai Râşniţă, secretar la Federaţia Patronatelor Hoteliere, care spune că astfel de reglementări există în cele mai multe dintre ţările civilzate. „Sunt nişte practici existente peste tot în lume. Restul e poezie. Nu cred că este ceva care ar afecta viaţa privată a turiştilor. Deja avem telefoane prin care se poate afla unde ne aflăm, oriunde am fi pe planetă“, susţine Mihai Râşniţă, secretar la Federaţia Patronatelor Hoteliere.

Pe de altă parte, patronii agenţiilor de turism spun că este discutabil dacă măsura va afecta sau nu viaţa personală a clienţilor lor, aceştia pronunţându-se mai degrabă în favoarea prevederii pentru că i-ar ajuta în bussiness. „Erau oricum date pe care hotelierii le colectau la cazare, fişele pe care turiştii le primesc fiind standard. Introducerea unui astfel de sistem automatizat ne-ar ajuta pe noi cei care activăm în turism. Cu cât vom avea mai multe informaţiii, cu atât vom putea gestiona mai bine afacerile. E important, însă, ca aceste date să fie folosite strict în scop statistic, adică să nu ajungă pe alte mâini“, susţine Ciprian Enea, patronul unei agenţii de turism din România. Observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise pe adresa Ministerului Turismului, termenul limită fiind de 20 zile de la publicarea anunţului, adică începând cu 24 august.

Ce informaţii vor fi furnizate şi care vor fi securizate

Furnizorii de servicii turistice colectează următoarele date în fişa de anunţare a sosirii şi plecării turistului: numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, cetăţenia, date referitoare la domiciliu (ţară, localitate, stradă, număr), date referitoare la actul de identitate (tipul, seria şi/sau numărul, data eliberării şi instituţia emitentă, statul emitent, codul numeric personal sau numărul personal de identificare), data sosirii şi data plecării, scopul călătoriei, date privind plata, inclusiv adresa de facturare, date din profilul „client fidel", dacă există, agenţia sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul.

La împlinea unui termen de un an de la momentul recepţionării în SIEATR, MAI asigură anonimizarea datelor prin mascarea următoarelor elemente care ar putea servi la identificarea directă a turistului: numele, prenumele, adresele, CNP, numerele de telefon şi adresele de e-mail, inclusiv cele ale altor turişti menţionaţi în datele despre cei care călătoresc împreună; toate informaţiile privind forma de plată, inclusiv adresa de facturare, în măsura în care acestea conţin informaţii care ar putea servi la identificarea directă a turistului la care se referă datele SIEATR sau a oricărei alte persoane şi informaţiile din profilul "client fidel".