BBC, pe urmele romilor adăpostiţi în fostul combinat de cupru din Baia Mare

BBC, pe urmele romilor adăpostiţi în fostul combinat de cupru din Baia Mare

Romii de la fostul combinat Cuprom, printre gunoaiele adunate în jurul halelor

Cea mai mare parte a populaţiei de romi din Europa trăieşte în sărăcie lucie, izolată la marginea societăţii, fiind un fenomen care se perpetuează de secole, potrivit jurnaliştilor BBC. Aceştia au realizat un reportaj prin care şi-au propus să afle de ce comunitatea de romi nu este acceptată nici astăzi de societate, aşa că au ajuns în România, la Baia Mare, unde au investigat viaţa romilor adăpostiţi în interiorul unei foste uzine chimice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Traversând fabrica, britanicii l-au întâlnit pe Samuel Marcovici, un copil de doar şase ani, într-unul dintre laboratoarele fabricii abandonate. Samuel locuieşte într-o încăpere împreună cu bunicii şi cu opt veri, iar singurul loc de joacă al copiilor sunt colţurile întunecoase şi murdare, au scris jurnaliştii.

Pe celelalte holuri au mai găsit tineri inhalând vapori de aurolac, copii alergând din cameră în cameră, în clădirea de patru etaje de la marginea oraşului. Afară, câinii fără stăpân caută printre gunoaiele de la baza scărilor.

Samuel a fost întrebat dacă se simte în siguranţă într-un astfel de loc. „Nu”, răspunde copilul, clătinând din cap.

Căutarea unui loc numit „acasă”

Această clădire abandonată a fost cândva combinatul Cuprom , care producea în anii săi cei mai buni 40.000 de tone de cupru, 12 tone de aur si 120 de tone de argint pe an. Astăzi, însă, cele 80 de hectare ocupate de hale sunt lăsate la voia întâmplării.

În loc să fie un important centru economic, combinatul a devenit locul de refugiu a 166 familii de romi, care au în total 245 de copii. Aceştia au fost nevoiţi să se adăpostească în clădirea părăsită de la marginea oraşului după ce au fost evacuaţi dintr-o altă tabără de romi.

Deşi trăiesc în condiţii neprielnice, oamenii spun că nu au o alternativă mai bună. Fie aleg să locuiască sub acoperişul fostului combinat, fie sub cerul liber, pe străzi.

Reprezentanţii organizaţiilor umanitare au spus jurnaliştilor britanici că fabrica adăpostea încă resturi de materiale chimice toxice, inclusiv acid sulfuric, atunci când au început să se mute familiile de romi. „Copiii s-au îmbolnăvit din cauza vaporilor toxici, aşa că am chemat ambulanţa. Erau ameţiţi şi aveau senzaţia de greaţă”, a spus Olga Marcovici, mama lui Samuel. În total, la spital ar fi ajuns 22 de copii romi, au scris jurnaliştii.

Ostilitatea, realitatea fiecărei zile

După ce presa a mediatizat subiectul, în capitală au avut loc proteste. Datorită presiunii societăţii civile, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a dispus curăţarea zonei şi îndepărtarea materialelor toxice.

În timpul ultimelor alegeri pentru primăria oraşului, campania electoral a lui Cherecheş s-a concentrat pe problema romilor, primând că va demola taberele ilegale. În cele din urmă, a fost ales de o majoritate covârşitoare de 86% şi s-a ţinut şi de cuvânt.

În Baia Mare, ostilitatea faţă de romi este larg răspândită. „Ţiganii nu se integrează, nu lucrează, ci fură. Foarte puţini dintre ei lucrează”, a spus un băimărean, citat de BBC.

Însă nu e nimic nou pentru romii din România, care trec prin această experienţă de sute de ani,m notează jurnaliştii străini, adăugând că situaţia lor s-a înrăutăţit după cel de-al Doilea Război Mondial, când au fost vânaţi şi închişi în lagărele de concentrare, mulţi dintre ei fiind ucişi. Căderea regimului comunist a agravat din nou situaţia, iar romii au căzut în dizgraţia majorităţii românilor.

Pentru a supravieţui, mulţi fură, muncesc cu ziua sau caută prin gunoaie materiale reciclabile pentru a câştiga oricât de puţini bani. Însă viitorul nu pare să rezerve beneficii pentru minoritatea de ţigani, având în vedere că la problemele existente se adaugă şi educaţia precară sau inexistentă.

Roxana, o adolescentă romă de 17 ani care locuieşte la fostul combinat de cupru, a renunţat la şcoală atunci când avea doar 12 ani pentru a avea grijă de rudele ei. Atunci când a fost întrebată de jurnalişti cum îşi imaginează viitorul ei, fata a răspuns printr-o altă întrebare sinceră: „Care viitor?”.


Alte ştiri pe aceeaşi temă:

Harta prejudecăţilor: cum se văd europenii între ei. România, asociată în cele mai multe situaţii cu hoţia

Deseori, dezbaterile care se iscă din cauza diferenţelor culturale sfârşesc uneori în stereotipii. Prejudecăţile sunt folosite ca argumente, însă, atunci când punem laolaltă toate părerile mai mult sau mai puţin fondate, obţinem o imagine comică a felului în care popoarele se văd între ele. „Atlasul Prejudecăţilor”, o continuare a proiectului „Cartografierea Stereotipurilor”, arată, în glumă, statistici nu tocmai fericite pentru România.

Chestiunea romilor, doar o frântură din problemele Franţei cu minorităţile

La trei ani după Nicolas Sarkozy, guvernul socialist francez este şi el acuzat de UE de discriminare faţă de romi. Dacă acest subiect face deseori obiectul polemicilor, este pentru că el concentrează multe din problemele Franţei, se arată în editorialul semnat de Eric Dupin pe Slate.fr.

Lupta cu clişeele

Cine mai îndrăzneşte să recurgă la termenul de ţigani cînd scrie sau vorbeşte despre romi, cea mai mare minoritate etnică a Europei? Doi autori germani recurg, cu riscurile de rigoare, la denumirea pusă la index.

Romii vor să-şi facă televiziune. Regele Dorin Cioabă va avea o emisiune numită “Ca la uşa cortului”

Proaspăt întors din Macedonia, regele internaţional al romilor, Dorin Cioabă, este pus pe fapte mari. Vrea să deschidă o televiziune şi să înfiinţeze o echipă de fotbal.

Primarul care pune romii la treabă. Edilul consideră că doar prin munca se poate face integrarea

În timp ce majoritatea oraşelor importante din Europa se plâng de comunităile rome, un primar din Maramureş a găsit răspunsul la întrebarea cum să să convieţuieşti cu romii. Nu se fereşte de problemele zilnice, acceptă să semneze dosarele pentru ajutor social, însă condiţia primarului Csendes Lajos este ca fiecare persoană ce beneficiază de ajutor social sau european să lucreze pentru comunitate.

Filmul „Usturoi” – o poveste despre români şi ţigani, filmată în Sălaj

Primul film artistic filmat în Sălaj vorbeşte despre felul în care românii şi romii convieţuiesc în această parte de ţară. Filmul se numeşte „Usturoi” – sau, în engleză, „Transylvanian Garlic“, şi a fost făcut de bloggerul clujean Radu Băzăvan, cunoscut sub numele de Groparu.

 

 

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: