Bac-ul în Europa, de la o ţară la alta

Bacalaureatul a fost „inventat" în Franţa, în timpul lui Napoleon, modelul examenului fiind importat apoi şi în România. În replică, România pare să fi fost precursorul Franţei în privinţa scandalurilor de fraudă la Bacalaureat.

Ministrul francez al Educaţiei, Luc Chatel, a dispus o anchetă după ce la una din cele mai dificile probe ale Bac-ului din acest an, cea de Matematică, subiectele au fost aflate nu-se-ştie-cum, cu o zi înainte de proba propriu-zisă. Potrivit cotidianului Le Figaro, există suspiciuni de furt al subiectelor şi la alte probe: la Engleză, Fizică şi Istorie-Geografie. „Vinovaţii vor fi sancţionaţi!", ameninţă ministrul Educaţiei din Hexagon. Potrivit legii franceze, cel care va fi găsit vinovat de aflarea subiectelor riscă o pedeapsă cu închisoarea de de trei ani şi o amendă de 9.000 de euro.

Bacalaureatul francez este de altfel sursa de inspiraţie pentru cele mai multe examene de acest tip care se susţin în lume. În Franţa dau Bac-ul în fiecare an aproximativ 650.000 de elevi, iar rata de promovare a examenului este în jur de 80%. Franţa a fost şi una din primele ţări care a adoptat modelul Bacalaureatului diferenţiat, în funcţie de profilul studiat în liceu şi de nivelul de competenţă. Elevii francezi susţin un Bac ştiinţific, unul profesional, care este de fapt un certificat de absolvire a liceului care nu dă dreptul la studii universitare, sau un Bac vocaţional, care le dă dreptul celor  care-l iau să continue studiile doar pe acelaşi profil.

Tot un Bac diferenţiat susţin şi absolvenţii de liceu din Germania, numai că acolo, studiile terţiare se numesc „gimnaziu". Spre deosebire de alţi europeni, nemţii sunt obligaţi să treacă în fiecare an prin tot felul de examene parţiale. Mai mult, cei care nu reuşesc să treacă de aceste examene intermediare pot fi obligaţi să treacă la un profil educativ inferior, de la un profil teoretic, la unul profesional.  Adolescenţii nemţi care vor să urmeze o universitate trebuie să treacă de Bacalaureat, iar în baza acestei note şi a portofoliului personal, din care fac parte tot felul de alte activităţi extraşcolare, precum voluntariatul, pot intra la facultate. Bacalaureatul german este strict pe bazpă de merit, doar 43% din tinerii din această ţară obţinând anual o astfel de diplomă.

O rată mai scăzută de promovabilitate a acestui examen, raportată la numărul total de absolvenţi, e întâlnită doar în Elveţia, unde numai cei care vor studii superioare încearcă să treacă de examenul de maturitate. În general, doar o treime dintre tinerii care termină liceul în ţara cantoanelor dau Bacalaureatul. De obicei, aproape toţi cei care dau testul îl şi iau.

Ţări fără Bacalaureat

Belgia şi Suedia pur şi simplu nu au examen de Bacalaureat, relatează postul internaţional RFI. Universităţile belgiene acceptă şi un număr mare de studenţi în primul an, dar facultăţile sunt de obicei atât de dificile, că numai jumătate dintre cei care încep studiile universitare în această ţară reuşesc să le şi termine. De asemenea, elevii suedezi nu au un examen la finalul studiilor preuniversitare. La fel ca în germania, ei sunt testaţi însă de-a lungul anilor de şcoală, iar la final, se face o medie care contează la intrarea în facultate. Criticii sistemului educaţional din această ţară îi reproşează faptul că îi motivează tot mai puţin pe adolescenţi să facă o facultate. Tinerii suedezi ar prefera astfel să se califice într-o meserie, ceea ce le asigură un nivel de trai absolut decent. 

Ungaria şi Bulgaria, la fel ca la români

Ţările din jurul României au un examen de finalizare a studiilor liceale similar cu cel de la noi, şi procente de promovare asemănătoare cu ce se înregistra în România până în acest an. Sofia anunţă că 96% dintre elevi au trecut Bac-ul anul acesta, în timp ce în Ungaria, elevii strâng puncte în baza cărora sunt acceptaţi în universităţi.