Au descoperit şi arhitecţii că e haos în Bucureşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ieri, la sediul Primăriei Capitalei, în prezenţa primarului general Sorin Oprescu şi a arhitectului-şef Gheorghe Pătraşcu, o serie de urbanişti şi arhitecţi de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", cadre didactice cu reputaţie internaţională şi specialişti de la IHS România SRL precum şi de la EMI Invest, firmă cu experienţă în planificare urbană s-au adunat pentru a pune un diagnostic oraşului

În lipsa unui document concret, specialiştii şi-au dat cu părerea, emiţând opinii arhicunoscute bucureştenilor: oraşul s-a dezvoltat mai mult în zona de nord, faţă de sud, calitatea mediului este slabă, iar cea a vieţii cetăţenilor lasă de dorit. Pentru asta, Primăria va plăti în jur de 200.000 de euro, iar investiţia se numeşte „Conceptul strategic Bucureşti 2035".

„Trebuie să avem un plan de dezvoltare. Aştept de trei ani de zile să începem să comunicăm lumii care sunt părerile profesioniştilor în domeniu", a concluzionat primarul Oprescu. De asemenea, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a precizat că, deşi mai există şi alte strategii de dezvoltare, „era nevoie de una nouă, întrucât România este membră a Uniunii Europene şi trebuie să ţină cont de anumite cerinţe europene". Concluziile studiului vor fi gata abia în 2012, atunci când, pentru a putea fi aplicată, va fi nevoie de aprobarea consilierilor generali ai Municipiului Bucureşti. În cazul în care aceştia nu vor fi de acord cu ea, pe strategie se va aşeza praful.

Bucureşteni mai veseli peste 25 de ani

Iniţiatorii „Conceptului strategic Bucureşti 2035" pot identifica câteva dintre problemele oraşului. Profesorul Liviu Ianoşi de la Universitatea „Ion Mincu" speră ca problema traficului să se rezolve în 10 ani. „Trebuie descurajată circulaţia în zona centrală şi promovarea transportului public. O problemă o reprezintă şi lipsa parcărilor.

De asemenea, o soluţie care poate fi aplicată acum este ca paralel cu construirea Bulevardului Uranus să se reducă o bandă de circulaţie de pe Victoriei, să fie transformată în bandă pietonală sau pentru biciclişti", a spus profesorul. Optimist, el speră ca până în 2035 să se îmbunătăţească calitatea vieţii bucureştenilor prin beneficierea de servicii mai bune, locuri de muncă mai bine plătite şi prin schimbarea mentalităţii oamenilor. Printre lucrurile rele făcute în Bucureşti şi care nu mai pot fi reparate se numără demolarea clădirilor de patrimoniu.

Studiul japonezilor, ignorat de toţi primarii

De asemenea, bucureştenii nu vor scăpa de clădirile înalte aşezate lângă cele joase, însă pentru specialişti aceasta nu pare a fi o problemă. „Mulţi consideră acest lucru ca făcând parte din identitatea oraşului şi din farmecul său", a mai declarat profesorul Liviu Ianoşi. Arhitectul-şef al Capitalei a declarat însă că ar trebui înăsprite regulile pentru construcţii. Noua strategie va fi preluată şi în elaborarea Planului Urbanistic General (PUG), a cărui licitaţie a fost anulată la sfârşitul anului trecut.

Aceasta va fi reluată, potrivit arhitectului-şef, anul acesta, iar elaborarea PUG‑ului va dura 36 de luni. Părerile prezentate ieri de specialişti nu reprezintă o noutate pentru nimeni, mai ales că încă din 1998 există un Master Plan elaborat de către agenţia japoneză JICA, primit cadou de la Guvernul japonez. El a zăcut însă ani întregi în sertarele primarilor Lis, Băsescu ori Videanu fără a fi aplicat.

"Există şi alte strategii de dezvoltare, dar era nevoie de una nouă, întrucât România este membră a Uniunii Europene.''
Gheorghe Pătraşcu arhitectul-şef al Capitalei

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite