ASUR critică proiectul moscheii: „Orice alocare bugetară către cultele religioase trebuie stopată“. Patriarhia nu se opune
0
Reprezentanţii Asociaţiei Secuar-Umaniste din România critică alocarea de fonduri publice pentru cultele religioase, după ce secretarul de stat pentru culte şi Muftiul Murat Iusuf au semnat marţi protocolul pentru alocarea terenului de la Romexpo unde va fi construită controversata moschee din Bucureşti. Pe de altă parte, Patriarhia Română a declarat că nu se opune construirii moscheii, însă vrea un teren la schimb, în Istambul.
"Cultele religioase sunt organizaţii private care trebuie să se autofinanţeze, orice alocare bugetară către ele trebuie stopată. E scandalos că în timp ce Educaţia este subfinanţată şi investiţiile în infrastructură sunt stopate, an după an, indiferent de culoarea politică, Guvernul alocă sute de milioane de euro cultelor religioase. Acum, Guvernul a alocat cultului musulman un teren de 7 milioane de euro, iar în urmă cu câţiva ani, Parlamentul a alocat Patriarhiei terenul pe care se va construi Catedrala Neamului, costurile investiţiei fiind de aproximativ 200 de milioane de euro", a declarat pentru "Adevărul" Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR.
Asociaţia Secular-Umanistă din România solicită Parlamentului si Guvernului să regândească alocarea de fonduri publice, în conformitate cu interesele şi necesităţile cetăţenilor pe care îi reprezintă. "Cultele pot şi trebuie să se autofinanţeze din contribuţiile voluntare ale credincioşilor, printr-un mecanism similar celui german", mai spun reprezentanţii ASUR.
Patriarhia nu se opune construirii moscheii
Patriarhia Română a fost informată încă din 2005 despre construirea în România a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană şi nu are nimic împotriva ridicării moscheii, dar aşteaptă să primească un teren în Istanbul, unde să fie construit un centru de pelerinaj, cu capelă.
"Încă din 2005, Patriarhia Română a fost informată de către autorităţi în legătură cu construirea, în România, a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană. Patriarhia Română a spus, încă de atunci, că nu are nimic împotrivă pentru construirea lăcaşului de cult, dar că trebuie respectat principiul reciprocităţii, respectiv să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare", a declarat pentru Mediafax părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
El a mai precizat că, în prezent, există dialog între autorităţile române şi cele turce pentru obţinerea unui teren în Istanbul.
"Negocierile privirea atribuirea unui teren în Istanbul se poartă între state, aşa cum s-a întâmplat şi cu terenul din Bucureşti. Pe terenul care va fi obţinut în Istanbul se intenţionează construirea unui centru de pelerinaj, cu o capelă, pentru pelerinii care ajung în Istanbul", a mai spus părintele Constantin Stoica.
Protocolul pentru construirea moscheii din Bucureşti a fost semnat marţi
Secretarul de stat Victor Opaschi, de la Secretariatul de Stat pentru Culte, şi muftiul Muurat Iusuf, au semnat marţi, protocolul de predare-preluare prin care Muftiatul Cultului Musulman din România a primit în concesiune, pe o durată de 49 de ani, un teren de 11.295 de metri pătraţi situat pe bulevardul Expoziţiei, scrie Mediafax. Pe acest teren se va construi controversata moschee.
Conform protocolului, Muftiatul Cultului Musulman este obligat să informeze Secretariatul de Stat pentru Culte, la fiecare trei luni, despre stadiul lucrărilor şi sursele de finanţare a lucrării despre care muftiul a declarat că, cel mai probabil, o parte din bani vor veni de la Guverul turc, iar o altă parte a sumei va fi obţinută din donaţii.
Potrivit documentului, moscheea va avea, pe lângă clădirea propiu-zisă a lăcaşului de cult, mai multe anexe în care va funcţiona un loc pentru spălări rituale, o casă parohială, o bibliotecă şi un centru de asistenţă socială.
Respectarea destinaţiei terenului va fi monitorizată de Secretariatului de Stat pentru Culte până la expirarea protocolului, în condiţiile în care "se interzice vânzarea, înstrăinarea sub orice formă, încheierea vreunui pact de opţiune, a unei promisiuni unilaterale sau bilaterale de vânzare a imobilului, constituirea vreunui drept de preemţiune, servituţi, clauze de uzufruct, constituirea oricărei forme de aport al vreunei societăţi comerciale, asociaţii sau fundaţii".
Muftiul Murat Iusuf a declarat pentru Agerpres că pentru construirea acestui proiect Turcia va aloca aproximativ trei milioane de euro. Liderul musulman precizează că moscheea, care ar urma să aibă aproximativ 1.500 de locuri, va avea de asemenea şi anexe, inclusive o cantină socială cu o sută de locuri şi două săli de curs pentru predarea Coranului. Fondurile pentru construcţie vor fi asigurate de statul turc. Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul este ca lucrările de construcţie a moscheii să înceapă în trei ani.
În schimbul terenului de la Romexpo, autorităţile de la Ankara au promis punerea la dispoziţie, la Istanbul, a unor terenuri pentru construirea unei biserici româneşti şi a unui cimitir, pentru românii care trăiesc acolo, adaugă muftiul Iusuf, citat de Agerpres.
Critici dure la adresa proiectului
Fostul şef al statului, Traian Băsescu, a fost unul dintre ce mai vocali critici ai proiectului, lansând un atac extrem de dur şi la adresa liderului comunităţii musulmanilor din România, dar şi a preşedintelui Recep Erodgan. Băsescu a susţinut de mai multe ori că o astfel de iniţiativă ar prezenta riscuri din punctul de vedere al securităţii naţionale, reproşându-le responsabililor de la Bucureşti că nu evaluează implicaţiile acestui demers.
"Probabil nu reuşiţi să vă imaginaţi o staţie de metrou din Bucureşti în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligenţa nu va ajută să vă imaginaţi tineri romîni eşuaţi în viaţă convertiţi la islamism şi trimişi în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan şi reveniţi în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic", arăta fostul şef al statului, într-o postare pe Facebook.
De celalaltă parte, şeful Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, a afirmat că proiectul este unul paşnic şi că nu înţelege de ce s-a transformat "într-o polemică politică". Acesta s-a declarat dezamăgit de afirmaţiile lui Traian Băsescu, susţinând că fostul şef al statului ştia din vremea de când era în funcţie "de acest acord între statul turc şi statul român pentru construirea unei moschei". Muftiul afirmă că de 10 ani de când conduce comunitatea turco - tătară se discută despre construirea unei moschei în Bucureşti.
În România trăiesc aproximativ 65.000 de musulmani, potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, dintre aceştia, 10.000 locuiesc în Capitală. Cea mai mare moschee din România se află la Constanţa, de altfel majoritatea musulmanilor din ţară sunt localizaţi în Dobrogea.
Zeci de oameni, printre care mai mulţi membri şi simpatizanţi ai mişcării naţionaliste Noua Dreaptă, au protestat luni seară faţă de construirea unei moschei de mari dimensiuni la Bucureşti.
Fostul preşedinte Traian Băsescu critică proiectul referitor la construirea unei moschei la Bucureşti şi îi transmite preşedintelui turc Recep Erdogan să propovăduiască islamul în Turcia, nu într-o ţară creştină, potrivit unei postări de joi de pe pagina de Facebook. Fostul lider de la Palatul Cotroceni a atras atenţia asupra pericolului reprezentat de radicalizarea anumitor musulmani şi apropierea de gruparea Statul Islamic.
Se încarcă comentariile...
