Aproape 2.200 de medicamente sub 25 de lei ar putea dispărea de pe piaţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dragoş Damian - preşedintele Patronatului Producătorilor de Medicamente din România FOTO Adevărul
Dragoş Damian - preşedintele Patronatului Producătorilor de Medicamente din România FOTO Adevărul

Aproape 2.200 de medicamente care costă sub 25 de lei au devenit nerentabile pentru producătorii de medicamente, după ce taxa clawback, pe care o achită aceştia, a crescut la 19.42%. Taxa, pe care producătorii o consideră una toxică, pune la grea încercare cei peste 8.5 milioane de pacienţi a căror viaţă depinde de medicamentele ieftine, pe care le găsesc tot mai greu.

Concret, taxa clawback reprezintă 5 lei, adică 25% din costul unui medicament care la producător este 20 lei şi în farmacie 25 lei.

„Dacă scădem costurile de producţie, de desfacere şi celelalte taxe şi impozite rezultă practic că aceste produse au rentabilitate zero. Situaţia este şi mai gravă pentru medicamentele sub 15 lei, care dau pierderi de 1-2 lei”, a explicat Dragoş Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER). 

„Deşi am fost forţaţi să scădem preţurile în 2015 şi producem mai puţin decât atunci, taxa a crescut la loc în mod nejustificat”, a continuat Damian. Dacă nu ar există manufactură sub contract şi exporturile din fabricile din România, acestea ar trebui închise din cauza suprafiscalizarii”, a completat Dragoş Damian. 

Medicamentele ieftine reprezintă 15% din fondurile decontate de CNAS

Potrivit acestuia, „fabricile de medicamente sunt un sector economic cu înalta valoare adăugată, plătesc taxe şi impozite în ţară, au creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigura medicamente esenţiale pentru pacienţii români – toate acestea în ciuda unui mediu concurenţial care le este potrivnic şi în care nu găsesc niciun sprijin din partea autorităţilor de resort”. 

Medicamentele care costă sub 25 lei, pe care le utilizează peste 8,5 milioane de pacienţi şi în marea lor majoritate fabricate în România, reprezenta mai puţin de 15% din fondurile decontate de CNAS şi totuşi sunt obligate la plata unei taxe “clawback” care a crescut cu aproape 60% în mai puţin de doi ani.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite