Apel către Justiţia română: organizaţi un „Nurnberg” anticomunist românesc!

Ofensiva penală împotriva torţionarilor din Gulagul comunist românesc lansată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în colaborare cu Gândul.info, reprezintă o oportunitate extraordinară oferită Justiţiei din România de a pune punct, pentru totdeauna, prezenţei fantomei comuniste în societatea românească.

Ofensiva penală împotriva torţionarilor din Gulagul comunist românesc lansată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în colaborare cu Gândul.info, reprezintă o oportunitate extraordinară oferită Justiţiei din România de a pune punct, pentru totdeauna, prezenţei fantomei comuniste în societatea românească. Deja sunt anchetaţi penal 35 de foşti torţionari din anii 50, criminali care au asasinat în închisorile comuniste sute, poate mii de luptători anti-comunişti.

Demersul curajos şi lăudabil al colegilor de la Gândul.info şi specialiştilor din IICCMER este însă, insuficient.

Da! În sfârşit, vor fi daţi spre judecată penală câţiva dintre indivizii malefici care au asasinat în numele comunismului. Da! Este un necesar act de dreptate socială şi de justiţie – împlinit din păcate cu peste 20 de ani întârziere, dacă socotim pornind de la momentul căderii comunismului şi la o distanţă de peste o jumătate de veac de la data comiterii înfiorătoarelor crime.

Cum rămâne, însă, cu abuzurile şi crimele comise împotriva poporului român de dictatura comunistă în perioada 1963-1989? Când vor fi anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi indivizii care au constituit eşaloanele 2 şi 3 ale activului UTC, PCR şi ale Securităţii Statului? Când vor fi condamnate penal, ca organizaţii criminale, instrumentele terorii dictaturii ceauşiste, adică UTC, PCR şi Securitatea?

Anchetarea, judecarea şi condamnarea torţionarilor din închisorile perioadei de început a dictaturii comuniste în România reprezintă – trebuie să fie aşa! – doar un prim pas făcut pe drumul exorcizării societăţii româneşti de fantoma comunismului. Rămâne, însă, întrebarea: CINE VA AVEA CURAJ SĂ ACUZE PENAL PE FOŞTII MEMBRI AI EŞALOANELOR 2 ŞI 3 ALE UTC, PCR ŞI SECURITĂŢII? Căci temeiul acestei acuzaţii este logic: dacă acceptăm că UTC, PCR şi SECURITATEA reprezintă instituţii criminale care au acţionat împotriva Naţiunii Române, constituind în fapt aparatul opresiv şi de propagandă al dictaturii ceauşiste, atunci persoanele cu funcţii înalte din conducerea lor se fac vinovate de fapte penale (interpretarea juridică ne-o oferă Procesul de la Nurnberg, precum şi sutele de procese penale care au urmat pentru judecarea naziştilor de rang mai mic, în care au fost condamnate ca organizaţii criminale NSDAP, SS, SA etc., temei juridic care a permis judecarea şi condamnarea a mii de membri de vârf ai acestor organizaţii naziste!).

A deschide o anchetă penală împotriva membrilor eşaloanelor 2 şi 3 ale UTC, PCR şi Securităţii este mult mai dificil – dacă nu chiar imposibil – decât în cazul torţionarilor. De ce? Pentru simplul motiv că mulţi dintre aceştia – poate cei mai mulţi – deţin, în prezent, direct sau prin urmaşii lor de familie, poziţii importante în clasa politică, în instituţiile principale ale statului şi societăţii româneşti, în mediul de afaceri, în diferite alte sfere de putere şi influenţă. Aceste clanuri politico-mafiote vor bloca orice demers penal îndreptat împotriva lor.

Aşa-zisa condamnare a comunismului făcută prin Raportul Tismăneanu, în cadrul unui penibil spectacol de circ în Parlament, este lipsită de efecte juridice, are o valoare simbolică şi mai grav, oferă foştilor slujitori ai dictaturii comuniste argumentul că problema comunismului ar fi fost rezolvată definitiv în România. Nimic mai fals! Deşi important instrument pentru clarificarea unor variate aspecte ale dictaturii comuniste, Raportul Tismăneanu este egal cu zero din perspectiva efectelor juridice. În temeiul acestui document, nu a fost condamnat penal nici măcar un singur individ din rândul membrilor eşaloanelor 2 şi 3 ale UTC, PCR şi Securităţii.

Judecarea şi condamnarea penală a torţionarilor din Gulagul comunismului românesc este un demers absolut necesar, dar nu este suficient. Probabil că legea penală actuală – nu am suficientă pregătire juridică pentru a afirma argumentat, dar sunt convins că probabilitatea este mare – oferă suficiente ”portiţe” pentru a se deschide un dosar penal împotriva celor care au condus organizaţiile criminale ale dictaturii ceauşiste – UTC, PCR şi Securitatea – la nivel central, judeţean şi local. Avem nevoie, însă, de un curaj cel puţin egal cu al colegilor de la Gândul.info şi al specialiştilor de la IICCMER, pentru un astfel de act de justiţie şi dreptate socială.

Procesul torţionarilor comunişti reprezintă prilejul în care societatea civilă din România poate relansa lupta anti-comunistă de la începutul anilor 90, luptă în care inclusiv Biserica Ortodoxă se poate implica acceptând canonizarea Sfinţilor Închisorilor Comuniste – suprem gest de recunoaştere a jerfei de martiri pe care aceşti oameni au adus-o pentru credinţa în Dumnezeu, pentru libertatea şi pentru demnitatea noastră.

Doar printr-un ”Nurnberg” anticomunist românesc vom alunga definitiv fantoma comunismului din România.