„Aoleu! Vai de biată ţara asta!”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Patriotism, naţionalism, românism. Trei noţiuni care – în spaţiul autohton – se intersectează, stârnesc înflăcărări similare, dar nu se suprapun, semantic sau simbolic, decât printr-o reducţie simplistă la „a-ţi iubi ţara, România”.

E o confuzie făcută adesea şi de oameni cu vocabular precar sau mai puţin atenţi la nuanţele limbii, şi de politicieni dornici să obţină capital din aceste „-isme”, aţâţând abil (re)sentimente, fobii şi mefienţe. Pentru că, în vremuri de criză, spaimele se înmulţesc şi pot coaliza grupuri mari de indivizi împotriva unui inamic indicat, de regulă străin, căruia i se atribuie responsabilitatea pentru toate relele şi nenorocirile abătute asupra unei naţii. 

Rezultatele recentului sondaj INSCOP, care conturează o societate majoritar favorabilă unui partid naţionalist, ultraconservator, pot fi citite şi în această cheie. Actualul context politic tensionat, plin de incertitudini economico-sociale, provoacă întoarcerea privirii spre trecutul idealizat, spre virtuţile străbune, considerate ancore sigure în vremuri tulburi. Este reflexul copilului înspăimântat, ce-şi caută liniştea în preajma părinţilor. Doar că recursul la istorie, departe de a fi blamabil, se poate face şi fără exaltări, trâmbiţări şi fără stigmatizarea celor ce nu ne împărtăşesc ataşamentele sau care nu manifestă acelaşi grad de fervoare. Or, această necesară surdină lipseşte din viaţa publică românească.

În Parlament, de pildă, au ajuns câteva proiecte legislative menite să sancţioneze cu asprime antiromânismul, defăimarea ţării şi a naţiunii, ca şi anumite infracţiuni comise de... străini. Ce au în comun aceste iniţiative? Convingerea că poporul nostru este o victimă a atacurilor şi mârşăviilor din exterior, dar nu numai. O poziţie din spectrul naţionalismului, în sensul din DEX, de apreciere exclusivă şi exagerată a ceea ce aparţine propriei naţiuni.

Ideea pedepsirii „antiromânismului” cu închisoare a fost formulată iniţial de 29 de deputaţi de la PMP, PNL şi PSD, prin L570/2018. În viziunea lor, conform expunerii de motive, erau intolerabile, între altele, „lupta împotriva afirmării identităţii româneşti”, „contestarea suveranităţii naţionale legitime” sau „punerea în inferioritate” a românilor (inclusiv prin denumiri ca „vlah”/„olah”, cu sensul de… cioban, necioplit, prost, dar şi etichete precum „ţigani” sau „moldoveni”, folosite depreciativ). În categoria acţiunilor antiromâneşti au fost înscrise şi manifestările în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc, nerecunoaşterea drepturilor etnicilor români din Transnistria şi Valea Timocului etc. Potrivit proiectului, respins între timp de Senat, promovarea de idei antiromâneşti se sancţiona cu închisoare între 3 luni şi 3 ani, iar „distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de materiale antiromâneşti” – cu până la 5 ani. Trimisă la Camera Deputaţilor pentru dezbatere, „Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului” s-a pierdut prin meandrele Legislativului.

Dar ideea a fost recuperată de senatoarea Diana Iovanovici-Şoşoacă, iniţiatoare, în iulie anul acesta, a unui proiect cu fix aceeaşi denumire (L408/2021) şi conţinut cvasi-identic. Doar expunerea de motive e diferită şi mai stufoasă. La fel ca în textul din 2018, „antiromânismul este considerat ca fiind percepţia referitoare la români şi România exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva românilor, a istoriei, a identităţii, a proprietăţii acestora, a sărbătorilor acestora şi a României, împotriva instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale, a liderilor comunităţilor româneşti sau a lăcaşurilor de cult, a tradiţiilor şi a limbii române”. Iniţiativa e argumentată cu „discriminările şi jignirile la care sunt supuşi românii atât în străinătate, cât şi pe plan naţional”, fiind propusă pedepsirea cu până la 5 ani de închisoare a celor care distribuie sau pun la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, ştiri, informaţii şi materiale antiromâneşti, şi cu până la 10 ani de detenţie iniţierea, constituirea sau sprijinirea „unei organizaţii cu caracter antiromânesc”. Avizată favorabil de Consiliul Legislativ, cu observaţii vizând caracterul neclar şi interpretabil al unor termeni precum „organizaţii antiromâneşti” ş.a., propunerea legislativă îşi continuă parcursul prin comisiile permanente ale Senatului, colecţionând avize negative.

De respingeri s-au lovit şi cele două proiecte din 2016 de completare a Codului Penal: PLx 517/2016, iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD, UNPR, ALDE şi PNL, respectiv PLx 33/2016, depus de Bogdan Diaconu. Primul, trecut de Senat prin depăşirea termenului de adoptare, urmăreşte reincriminarea defăimării ţării şi a naţiunii – care se regăsea în varianta din 1969 a Codului Penal, dar a fost eliminată ulterior – propunând ca manifestările publice săvârşite cu o atare intenţie să fie sancţionate cu până la 3 ani de închisoare. Comisia juridică a Camerei i-a dat însă aviz negativ săptămâna trecută, pe 14 octombrie. Celălalt proiect, care prevedea înăsprirea pedepselor pentru viol şi pedofilie, pentru „a stopa reţelele de pedofili străini care acţionează în România”, iar „străinii să nu mai îndrăznească să facă acest gen de abuzuri în ţara noastră” (de parcă raportul Inspecţiei Judiciare privind cazurile neaoşe de molestare a minorilor n-ar exista!), a pierdut şi ultima şansă în plen, pe 13 octombrie.

Patriotismul, explica antropologul Vintilă Mihăilescu într-o conferinţă susţinută în ianuarie 2018, este o atitudine individuală, o legătură de suflet a omului cu propria naţiune, pe când naţionalismul este o ideologie, care conţine şi o dimensiune xenofobă: eşti simultan pentru „ai tăi” şi împotriva altora. Poţi fi patriot şi fără să fii naţionalist, cum şi populiştii sunt naţionalişti fără să fie, de fapt, patrioţi. Ataşamentul lor e doar o poză încruntată, etalând preocuparea, ca în caragialiana „Atmosferă încărcată”: „Aoleu! vai de biată ţara asta! O să ajungă rău, domnule! o s-ajungă rău! fiindcă nu mai este patriotism şi totul se vinde, şi sunt oameni, mă-nţelegi, cari ar merita…” Ce ar merita, vedem din propunerile parlamentarilor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite