Tu nu mi-ai adus, dar nu contează. Mai încerc o dată. Uite care e chestia. S-au aglomerat cam multe chestii acum, pe final de an şi, ca să nu crezi că nu dau şi eu ceva la schimb, m-am gândit să enumăr câte chestii bune am făcut. Numai anul ăsta!

În fine, dar să încep cu ce mi-aş dori. Şi să nu zici că nu se poate, că ştiu că pentru tine e floare la ureche. Vorba aia, tu mergi cu sania peste Everest, prin stratosferă, deci nu văd cum nu s-ar putea aşa ceva. Deci fii atent aici: te rog eu mult de tot să îl faci să dispară pe Liviu Dragnea. Omul a ajuns atât de nociv încât nu se mai înghite nici pe sine, darămite să-l suporte ţara asta amărâtă. Mai sunt doar doi-trei oligofreni, acolo, care-l susţin, Mitralieră, Ştefănescu, Mulguţa, în rest omu e atât de urât că cică-i dă lumea palme pe spate şi-i lipeşte plăcuţe suedeze. Iar dacă ţi se pare că îţi cer prea mult, nu ştiu, uite, gândeşte-te că faci cadoul ăsta nu doar mie, ci unei ţări întregi. Şi dacă ăsta nu ţi se pare un argument bun, dacă vrei totuşi să ştii ce am făcut bun anul ăsta, ei bine, adevărul e că nimic, dar te rog să nu uiţi de cinciul ăla la fizică pe care l-am luat, totuşi, acum treizeci de ani. Pe bune. Hai, te rog, să nu negociem pe aşa ceva. Sunt alţii care nu au făcut nici măcar atât.

Sincer să fiu, acum, că am ajuns pân-aici cu scrisoarea, îmi dau seama că altceva nici nu-mi mai doresc, dar, pe de altă parte, dacă tot am început zic totuşi să mai adaug ceva. Autobuzele alea ale lui Firea, Moşule. Nu ştiu cum să facem. Că sunt nişte mizerii sinistre, te ţii de bară şi rămâi cu ea în mână, dai să urci pe scări şi cade autobuzul cu tine şi tot aşa. Pe bune, femeia asta chiar nu poate să facă nimic ca lumea? Aşa că, te rog, dacă ea nu e în stare, aruncă tu cazanele astea şi adu nişte şmecherii noi, cum are barosanu ăla de Boc la Cluj. Pe bune, merităm şi noi aici în sud aşa ceva, în principal pentru că (vezi punctul 1) trebuie să-l suportăm pe dementul de Liviu Dragnea. A, şi nişte tramvaie, dacă poţi. Gioarsele astea poţi să le iei şi să i le bagi lui Firea şi Pandele în casă, că lor cred că le plac, şi aşa nu se duc pe jos nici la bucătărie, aşa că s-ar putea să le convină. Plus că ei au gusturi fine, adu-ţi aminte de papamobilul ăla cu care au ieşit în popor la nunta lor, deci cred că ar fi la fix.

Cam asta ar fi. A, nu, mai e ceva. Amnistia şi graţierea, Moşule. Ştii subiectul, nu cred că e nevoie să-ţi explic. Sincer, eu m-am gândit mai bine şi cred că ar fi ok să le dea Liviu Dragnea înainte să-l faci să dispară definitiv. Pe bune vorbesc. Să le dea, Moşule, să ştim şi noi o treabă. Să vedem şi noi cine suntem ca popor acum, la 100 de ani. Să vedem cât de uniţi suntem, că tot plimba lumea în gură cuvântul ăsta până mai ieri. Să aflăm şi noi ce sânge zace în noi şi, dacă e din ăla care trebuie, să ieşim naibii din case şi să mergem să-i colindăm pe băieţii ăştia veseli care s-au baricadat în Parlament. Ştiu eu un cântec frumos care s-ar potrivi, dar mi-e ruşine să-l zic aici, aşa că îl păstrez pentru când o fi. Că mult nici nu mai e. Un cântec pe care-l cântau şi oamenii ăia acum 30 de ani când i-au călcat minerii în picioare şi i-au luat în lopeţi pe Magheru, sub ochii mei, că nu s-a perimat. Ba chiar e mai actual ca niciodată. Şi după aia, când ajungem la ultima strofă şi din nou la refren, să ne vedem în sfârşit de viaţa noastră, bună, rea, cum o fi ea. Că altceva, Moşule, sincer, nici nu ne mai lipseşte să trăim şi noi liniştiţi.

Al tău, Luca